In 1409 este atestata cea mai veche pisanie româneasca, la biserica Streisângeorgiu din Hunedoara.
In 1535 este descoperita, de catre exploratorul francez Jacques Cartier, asezarea fortificata Hochelaga, construtia de catre bastinasii Iroquois pe locul unde acum se afla orasul Montreal.
In 1752 Anglia si coloniile sale adopta Calendarul Georgian.
In 1930 se pun bazele Uzinelor Ford din Köln de catre insusi Henry Ford.
In 1984 se reintorc pe Pamant, dupa 237 de zile petrecute la bordul statiei spatiale Salyut 7, cei trei cosmonauti sovietici – Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov si Oleg Jurjewitsch Atkow – incheind astfel cea mai lunga misiune in spatiu de pana atunci.
In 2002 Washingtonul deblocheaza un ajutor de opt milioane de dolari pentru opozitia irakiana.
In 1452 se naste Regele Richard al III-lea al Angliei; in 1852, William Ramsay – chimist scotian, laureat Nobel pentru Chimie in anul 1904; in 1869, Mahatma Gandhi – activist si filosof indian; in 1897, Miluta Gheorghiu – actor român; in 1911, Miron Radu Paraschivescu – poet, publicist si traducator român; in 1917, Chistian de Duve – biolog englez cunoscut pentru cercetarile sale in domeniul clonarii, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicina in 2012; in 1939, Dan Spataru – solist român de muzica usoara; in 1951, Sting – cantaret si compozitor englez, basist si actor, iar in 1985, Ciprian Marica – fotbalist român.
In 1853 moare François Arago, matematician francez, al 25-lea prim-ministru al Frantei; in 1927, Svante Arrhenius – chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie in 1903; in 1971, Alexandru Colorian – poet român; in 1973, Mihai Bârcă – compozitor român; in 1978, Stefan Odobleja – medic român; in 2002, Tiberiu Olah – compozitor si muzicolog român de etnie maghiara, iar in 2007, Printesa Ecaterina a Greciei si Danemarcei, fiica regelui Constantin I al Greciei.
