Katalin Szili, presedinte al Parlamentului Ungariei, insotita de o importanta delegatie maghiara au intreprins ieri o vizita in judetul Bacau unde au vizitat mai multe comunitati catolice. Vizita delegatiei maghiare a curpins doua momente distincte.
Pentru prima parte a zilei a fost rezervata intâlnirea cu omologii din România, eveniment care a avut loc la sala mare a Palatului Administrativ din Bacau. Apoi, impreuna cu acestia au vizitat „Centrul Pistruiatul” al Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC) si Scoala cu predare in limba materna maghiara, din Lespezi. Dupa orele 16, partea maghiara a mai vizitat câteva localitati din judet. „Dupa ora 16.00 acestia au intreprins o vizita cu caracter privat la care nu au mai fost insotiti de oficiali români. Ei au anuntat in programul lor, ca vor merge la Racaciuni si Faraoani. Tot in aceasta seara se vor intoarce in Ungaria”, ne-a spus Carmen Cioltan, purtatorul de cuvânt al Institutiei Prefectului Bacau. Cu usile inchise, departe de ochii presei, delegatiile conduse de Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor si de Katalin Szili, presedintele Parlamentului Ungariei au discutat o ora despre dezvoltarea relatiilor bilaterale maghiaro-române, drepturile minoritatilor dar si despre aderarea rapida a Croatiei. Atât partea româna, cât si cea maghiara si-au aratat sustinerea fata de aderarea rapida a Croatiei la Uniunea Europeana. Un alt aspect a facut referire la Tratatul de la Lisabona. Parlamentul României si cel al Ungariei ar putea face aliante pentru blocarea unor decizii ale Parlamentului European. In cele din urma au fost atinse si aspecte mai „pamântene”, legate de vizita maghiarilor in judetul Bacau. „Ne dorim sprijinirea relatiilor culturale ale celor doua tari, sprijinirea accesului la limba si cultura, a minoritatilor pe care le avem in tara vecina. Astazi vom vizita mai multe comunitati de ceangai din Bacau. Invatarea limbii maghiare este pozitiva si este un câstig si pentru români sa stie mai multe limbi”, a spus Bogdan Olteanu. Luna viitoare ministrii invatamântului din cele doua tari se vor intâlni penru a discuta pe aceasta tema.
Carti românesti, in Ungaria
Katalin Szili a spus inca de la inceputul discursului ca intâlnirea care se desfasoara la Bacau are o semnificatie deosebita. Presedintele Parlamentului Ungariei considera ca este necesara eliminarea piedicilor care mai stau in calea dobândirii identitatii etnice si asta mai ales ca anul 2008 este anul dialogului intercultural. „Multumim pentru sprijinul acordat invatamântului in limba minoritatilor. Eu voi insista ca materialele pentru invatarea limbii române sa ajunga in Ungaria, pentru românii de acolo”. Daca Katalin Szili nu a stiut sa raspunda câti români sunt in Ungaria, la aceasta intrebare a raspuns Bogdan Olteanu: „Avem sase sate in care sunt români si un liceu la Jula. Noi nu putem obliga pe cei de acolo sa invete româna daca nu vor. Fiecare e liber sa-si declare identitatea”.
Solicita Papei slujbe in maghiara
Un al doilea punct pe care s-a accentuat a fost cel referitor la oficierea slujbelor religioase bilingv. „Am convenit sa facem o interventie comuna la Vatican pentru ca slujbele religioase sa fie bilingve”, a spus Katalin Szili. In judetul Bacau au existat in ultimii ani mai multe actiuni ale Asociatiei Maghiarilor Ceangai din Moldova (AMCM), pentru obtinerea oficierii slujbei religioase in maghiara. Atunci, Biserica Catolica dar si autoritatile s-au opus acestor solicitari. Pe site-ul AMCM se arata ca: „solicitarile ceangailor maghiari din Moldova au ajuns si la papa, dar pâna la acest moment nu s-a oficiat nici o slujba în limba maghiara în nici o biserica a acestei comunitati. Se pare ca Vaticanul pune accent pe o biserica romano-catolica vorbitoare de limba româna în Moldova si nu ia atitudine împotriva asimilarii lingvistice a ceangailor de pe aceste meleaguri”.
Olteanu: „Ei pot fi un exemplu!”
In cadrul conferintei de presa Katalin Szili a spus ca nu are cunostinta despre asociatii sau fundatii finantate de Guvernul Ungariei, care incearca sa convinga populatia catolica sa-si dea copiii la scoli cu predare in limba maghiara contra unor foloase materiale. Ne-a raspuns, in schimb Bogdan Olteanu. „Nu e nimic rau in asta. De ce nu sunt si asociatii finantate de noi pentru românii din Ucraina sau din alta parte? Pentru ca unii stiu sa fie patrioti”. Conform datelor statistice, bazate pe libera declarare a etniei si religiei, furnizate de Institutul Judetean de Statistica, in judetul Bacau traiesc 708 mii de locuitori din care 120 de mii sunt catolici, 462 greco-catolici. La nivelul judetului s-au declarat maghiari 4523 de bacauani, reprezentând 0,61 la suta din populatia judetului Bacau. Conform acelorasi date, 198 de maghiari traiesc in municipiul Bacau. Numarul celor care s-au declarat a fi ceangai este de 947.
Cântece maghiare si românesti la Lespezi
O clasa de copii din Lespezi au asteptat gatiti in costume populare delegatia maghiara. Din datele puse la dispozitia autoritatilor, in 2003 erau doar noua cereri venite din partea parintilor care si-au dorit ca micutii sa invete si limba maghiara. „Acum la scoala din Lespezi invata 65 de copii in limba materna maghiara”, a spus organizatorul momentului. Au fost cântece in limba maghiara poezii in româna si maghiara si la sfârsit o piesa pusa in scena de un elev din Lespezi. Conform datelor puse la dispozitie de catre AMCM, in 2007, in judetul Bacau invatau in scolile de stat 992 de copii in limba maghiara. Din acestia 40 erau in Lespezi. Numarul lor a mai crescut intre timp, fiind acum in in jurul cifrei de 1200 de elevi. Mircea MERTICARIU