Ceea ce se ştie mai puţin este că din sângele donat o singură dată poţi ajuta până la 3 persoane, întrucât se pot obţine unul, două sau trei produse. De asemenea, donarea de sânge este benefică şi pentru donator.
De ce să donezi sânge?
Donarea de sânge are o mare importanţă pentru pacienţi, ameliorându-le starea, permiţând administrarea medicaţiei specifice bolii sau efectuarea intervenţiilor chirurgicale şi, frecvent, chiar le salvează viaţa
Donarea de sânge este benefică şi pentru cei care donează sânge. Există numeroase studii care demonstrează creşterea duratei de viaţă la donatorii de sânge. Persoanele care donează sânge regulat prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral.
Ghidul donatorului
- greutatea peste 58 Kg la femei şi 60 kg la bărbaţi; pentru persoanele subponderale, se calculează IMC (indicele de masă corporală) care trebuie să fie peste 18,5;
- tensiunea arterială sistolică (maximă) cuprinsă între 100 mm Hg şi 180 mm Hg;
- puls regulat, 50 -100 bătăi/minut.
- se recomandă ca înainte de prezentarea la centrul de donare să se ia un mic dejun uşor, fără alimente grase, să se consume lichide (ceai, sucuri de fructe).
- consumul de cafea este permis doar în cazul în care se ştie că aceasta nu va creşte mult valorile tensiunii arteriale.
- persoanele care se prezintă la donare trebuie să fie odihnite.
- nu se fumează înainte de donare.
Donarea de sânge durează câteva minute, în funcţie de calitatea venei aleasă pentru puncţionare. Se recoltează 420 – 450 ml de sânge (reprezintă o cantitate mică, faţă de volumul sanguin circulant de 5 litri). După donare sângele se reface cantitativ în câteva ore, iar calitativ în două săptămâni.
Se recomandă evitarea efortului fizic şi consumul de alcool după donare. Se va suplimenta consumul de lichide timp de 2-3 zile după donare, iar regimul alimentar va fi bogat în proteine animale (ouă, carne). Donarea de sânge total se poate repeta de regulă la 3 luni.
Criterii de excludere permanentă
- afecţiuni cardiovasculare (inclusiv hipertensiunea arterială cronică în tratament, angina pectorală); traumatisme craniene cu sechele; etilism cronic; schizofrenie; epilepsie; hepatită cronică, ciroză hepatică; sifilis; pancreatită; cancer, leucemii; diabet zaharat; tuberculoză; hiperlipidemie; astm bronşic; alergia severă; boli endocrine; lupus eritematos diseminat şi alte colagenoze; psoriazis generalizat;
- persoanele pensionate medical, indiferent de diagnosticul de pensionare.
Criterii de excludere temporară
- boli infecţioase (osteomielită, toxoplasmoză, gripă, malarie);
- anemie; examinare endoscopică, transfuzii, intervenţii chirurgicale, tatuaje, contact apropiat cu persoane cu hepatită , HIV;
- vaccinări; sarcină, alăptare; tratamente dentare;
- consum de alcool în ultimele 48 de ore;
- consum de medicamente;
Administrarea sângelui în funcţie de grupa sanguină
Cel mai bine este să se administreze sânge de aceeaşi grupă sanguină şi acelaşi Rh, mai ales atunci când se transfuzează cantităţi mari. Este difícil să se găsească sânge compatibil atunci când se alternează grupele de sânge. Însă când sângele izogrup, izoRh (grupa si Rh identice) nu este disponibil, se respectă următoarele reguli:
Grupa 0 poate primi eritrocite (globule roşii) doar de la 0, iar plasma, de la toate grupele.
Grupa A poate primi eritrocite de la grupele 0 si A, iar plasma de la A si AB.
Grupa B poate primi eritrocite de la 0 si B, iar plasma de la B si AB.
Grupa AB poate primi eritrocite de la toate grupele, iar plasma doar de la AB.
Persoanele cu Rh negativ (15% din populaţie) trebuie să primească obligatoriu sânge Rh negativ, iar cele cu Rh pozitiv pot primi sânge Rh pozitiv sau negativ.
Sursa: http://www.csid.ro
