Pârjol, comuna care tine pasul cu timpul

Comuna P̢rjol are in componenta sa 9 sate, Pustiana, P̢rjol, C̢mpeni, Basesti, Haineala, Tar̢ta, Bahnaseni, Hemieni si Barnesti si ocupa o suprafata de 5425 ha. Are o populatie de 8.138 locuitori si 2.479 gospodarii. In comuna sunt 8 scoli, cinci cu clasele I РVIII si trei cu I РIV, 10 biserici, din care doua catolice si opt ortodoxe, si sase Camine culturale.

Comuna Pârjol este atestata documentar in iulie 1443, când Stefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, a dat in stapânire panului Ilias Sanga mai multe proprietati, intre care si Basesti pe Tazlau. Denumirea i s-ar putea trage si de la faptul ca dealul dintre pâraiele Cucuieti si Ludasi se numeste „Dealul Pârjolului”, deoarece padurile cu care era acoperit au fost mistuite de flacari, insa a fost reimpadurit. De atunci provine si toponimul Pârjol, denumirea actuala aparând pentru prima data in documente in „Marturia hotarnica 1777”. Pe 6 septembrie 1950 a luat fiinta actuala comuna Pârjol, prin votul Marii Adunarii Nationale si prin fuzionarea comunelor Basesti si Bahnaseni. In satul Bahnaseni se afla o biserica ridicata in 1848, iar in Câmpeni o biserica veche datând din 1859. Tot la Câmpeni se afla si un loc numit „baie”, aici putând fi zarite ruinele unei foste bai termale dar care, nefiind cercetata, nu se stie când a functionat. Scoala veche din satul Pustiana figureaza pe lista Monumentelor Istorice.

Se traia bine pe vremea petrolului

Multa vreme, locuitorii comunei Pârjol au trait de pe urma extractiei de titei. „Dintr-o comuna bogata am ajuns una destul de saraca, spune primarul Mihai Borto. Cât timp mai functioneaza inca niste sonde in comuna,mai supravietuim. Când vor pleca si acestea, nu stiu ce va fi…”. Ce se poate spune mai mult despre o comuna in care rata somajului a ajuns la 70 la suta? Ei bine, se pot spune multe. Pentru ca primarul Mihai Borto n-a crezut o clipa ca aceasta asezare ar putea sa dispara din peisajul judetului. De opt ani primar, cunoscut si pe vreama comunistilor ca unul dintre cei mai gospodari oameni ai comunei, el a incercat sa atraga fonduri, sa faca investitii care sa scoata din amorteala o comuna condamnata sa piara odata cu disparitia petrolului.

Investitii de miliarde de lei in scoli

In cele doua mandate, Mihai Borto s-a preocupat de asigurarea unor conditii optime pentru un trai civilizat in toata comuna. Iar prima grija a fost fata de viitorul comunei, de copiii si elevii scolilor. Investitiile de peste trei miliarde lei vechi, de la Scoala Pârjol, in apa curenta, inlocuirea instalatiei electrice, montarea instalatiei termice, construirea unui grup sanitar nou, au facut ca elevii acestei unitati de invatamânt sa urmeze cursurile in alte conditii, mai aproape de ceea ce solicita normele europene. Acelasi lucru se poate spune si despre scoala din Pustiana, unde au fost asigurate utilitatile necesare, precum introducerea apei curente, schimbarea instalatiei electrice, montarea unei centrale termice, inlocuirea vechiului grup sanitar cu altul nou, valoarea investitiei ridicându-se in acest caz la peste doua miliarde lei. Ceva mai putin a costat investitia in ceea ce priveste scoala din satul Bahnaseni, aceasta ridicându-se la 1, 5 miliarde lei.
A fost construita, prin Banca Mondiala, o scoala noua in satul Câmpeni si s-au montat termopane la scoala din Pustiana.

Drumuri si punti pietonale

S-au investit in aceasta perrioada, peste 14 miliarde lei in amenajarea unor punti pietonale in satele Barnesti, Bahnaseni, Tarâta peste pâraiele Cucuieti si Solont. A fost imbunatatita calitatea drumurilou din comuna prin completarea cu piatra si balast, cu bani de la bugetul local si prin forte proprii. In acest fel, toate drumurile si ulitele din comuna arata acum altfel, se poate circula pe ele in conditii normale.

Sediu nou pentru Primarie

„S-a cheltuit peste un miliard de lei pentru amenajarea si modernizarea sediului Primariei, care, la venirea mea ca primar, arata jalnic. Aproape ca imi era si rusine sa primesc pe cineva la mine in birou, care era impropriu numit asa. Bu mai vorbesc de celelate birouri”, spune cu mândrie Mihai Borto. Acum, Primaria arata cu totul altfel. Birouri incapatoare, dotate toate cu calculatoare, internet, mobilier nou. Parca altfel intra acum omul din Pârjol in Primarie, nu mai este nevoit sa urce acele scari care pareau interminabile, mai ales când aveau de solicitat sau revendicat ceva. Cladirea este dotata cu centrala termica.

Târgul din Câmpeni si-a schimbat infatisarea

Târgul saptamânal de la Câmpeni arata altfel, functionând mai aproape de cerinte. Toata suprafata a fost completata cu balast, s-au construit tarabe noi, care sunt acoperite, au fost amenajate birouri pentru agentii de politie si angajatii Primariei care raspund de târg. Insa, ceea ce este mai important este faptul ca a fost imprejmuit cu un gard delimitator, care impiedica astfel intrarea in târg prin orice loc.

O alta comuna

„Ne-am straduit sa incercam, in limita posibilitatilor, mai ales cele financiare, sa schimbam fata comunei, sa arate altfel. Am montat statii de autpobuz in fiecare sat, am regularizat pâraile Solont si Cucuiesi, prin montarea de gabioane in zona satelor Tarâta, Bahnaseni, Barnesti si Basesti. Am achizitionat un buldoexcavator si autocamion de opt tone. In aproape toate satele a fost refacut iluminatul public. In fiecare scoala, ferestrele salilor in care se afla calculatoare sau documente importane au montate gratii. Am facut garduri noi la scolile din Bahnaseni, Pârjol, Câmpeni si Barnesti. Sunt lucruri care se vad si care dau o alta infatisare comunei”, spune primarul Mihai Borto.

Proiecte de viitor

In prezent se lucreaza la un proiect integrat in valoare de 2, 5 miliarde lei prin finantare de la Uniunea Europeana la Masura 322 (imbunatatirea vietii la sate), pentru modernizarea Caminelor culturale din Pustiana, Câmpeni, Pârjol si Tarâta, modernizarea drumului comunal Pâjol – Câmpeni – Pustiana care va fi asfaltat pe o lungime de sase kilometri, construirea unui spatiu recreativ in centrul comunei, lânga scoala veche din Pârjol. „Intentiomam sa mai depunem un proiect dupa acesta, pentru alimentarea cu apa potabila si canalizare, in valoare de 2, 5 milioane euro. Trebuie facut studiul de fezabilitate pentru a vedea câte sate pot intra in aceasta suma”, declara primarul comunei Pârjol. Mai exista un studiu de fezabillitate pentru Serviciul de salubrizare, urmând a fi facuta licitatia. „Avem in vedere si extinderea retelei electrice in satul Pustiana- câmp”, adauga Mihai Borto.

„Oamenii m-au convins sa mai candidez!”
„Sincer sa fiu, as fi vrut sa ma retrag, sa nu mai candidez pentru un nou mandat. Am considerat ca mi-am facut datoria fata de cei care m-au votat si ca ar fi momentul sa vina alt primar, mai tânar. Dar foarte multi din locuitorii comunei, când au aflat ca vreau sa ma retrag, au venit la mine si mi-au spus:”Nea Mihai, mai ramâi primarul nostru”, pentru ca eu discut cu fiecare, iar ei imi spun mai mult „Nea Mihai” decât domn’ primar. Atunci am inteles ca mai au nevoie de mine si m-am decis sa candidez pentru a treia oara. Sper sa nu-i dezamagesc”, spune Mihai Borto, primarul aflat in fata celui de al treilea mandat.
Tristetea primarului
Mihai Borto este un om echilibrat, de felul sau. Are, totusi, o nemultumire. „Aflu ca, fostul meu viceprimar, membru PSD, a plecat la PNL si vrea sa candideze la functia de primar. Foarte bine. Ceea ce ma intristeaza este faptul ca a declarat ca ar fi vrut sa faca niste lucruri in comuna, dar n-a putut. Cine l-a impiedicat? Iar acum promite ca va duce la indeplinire tocmai proiectele noastre, adica indiguirea râului Tazlau, podul de peste Solont spre Bahnaseni, reabilitarea celui din satul Haineala”. Demisionând din PSD, viceprimarul si-a pierdut aceasta calitate si ar fi trebuit sa-si inainteze demisia. Din câte se pare, se afla in concediu medical si umbla mai mult pe la noul sau partid.