Ideale în curele de detoxifiere, căpşunile pot fi considerate un adevărat simbol al sănătăţii. Medicul specialist în nutriţie şi diabet Luminiţa Florea spune pentru Gândul de ce e indicat să le consumăm.
“Căpşunile reprezintă pentru mulţi dintre noi gustul şi mirosul copilăriei , cu toate amintirile ei plăcute. Este unul dintre fructele apărute mai tarziu în alimentaţia diversificată a copilului (după vârsta de 1 se recomandă introducerea lor datorită posibilelor efecte alergizante ) dar şi cele mai iubite de către copii datorită gustului lor dulce-acrişor şi parfumat.
Sunt descrise nenumărate specii şi soiuri, cu mari variaţii de gust sau miros de la o variantă la alta.
Pentru adulţi, căpşunile se identifică cu un simbol al sănătăţii, curelor de detoxifiere sezoniere sau al efectelor curative diverse”, precizează medicul Luminiţa Florea pentru Gândul.
Prin aportul caloric redus (aprox 30 kcal/ 100 g de căpşuni) căpşunile se regăsesc adeseori în cadrul dietelor de tip cure de slăbire-de tip disociat, a dietelor detoxifiante (ca salate de fructe sau smoothie-uri) sau pur şi simplu ca bază a unui stil de viaţă sănătos în cadrul aportului ideal zilnic recomandat de 5 porţii de legume şi fructe – 2 porţii de fructe şi 3 de legume, sau 3 porţii de fructe şi 2 de legume (1 porţie de căpşuni este echivalentul unei căni mari cu vârf – aprox. 200 g de căpşuni).
Din punct de vedere nutriţional, caloriile din căpşuni provin aproape exclusiv din glucide (fructoză şi fibre), fără aport de proteine sau grăsimi şi cu aport în special de vitamina A, vitamina C, vitamina E, vitamina K, potasiu şi acid folic. Nu aduc aport de grăsimi sau colesterol în dieta în care apar.
Conţinutul în antioxidanţi al căpşunilor (vit E, vit C, polifenoli) ajută organismul în lupta împotriva îmbătrânirii şi a proceselor generatoare de radicali liberi sau al celor degenerative de tip canceros (cancer de sân, colon, esofagian).
Consumul regulat de căpşuni reglează nivelul glicemiei în organism prin scăderea variaţiilor de absorbţie a zahărului în sânge şi dispariţia variaţiilor glicemice brutale – acest lucru se datorează conţinutului lor ridicat în fibre alimentare.
Asigură protecţie de tip cardiovascular, sunt reglatoare ale nivelului tensiunii arteriale, iar prin aportul de fibre influenţează tabloul lipidic.
Efectele antiinflamatorii ale căpşunilor se datorează fitonutrienţilor conţinuţi în fructele bine coapte. Prin reducerea moleculelor proinflamatorii, îmbunătaţesc funcţia cognitivă şi motorie şi au efect anti-îmbătrânire. Ba mai mult, acum se studiază aportul lor în prevenţia bolii Alzheimer.
“Trebuie menţionat că toate aceste efecte benefice apar doar în condiţiile unui consum frecvent al căpşunilor în dietă, minim două-trei porţii săptămânal. De asemenea, mai trebuie precizat că România se situează în clasmentul European pe una dintre poziţiile inferioare, cu un consum de căpşuni extrem de redus pe cap de locuitor”, mai spune medicul specialist în nutriţie şi diabet Luminiţa Florea.
Sursa: www.gandul.ro
