La masa de Paşte trebuie să se mănânce cantităţi mici din fiecare aliment, cel mult două ouă, friptura de miel cu legume verzi, nu cu paste făinoase sau cartofi, care îngreunează digestia, iar la desert, doar o felie de pască sau cozonac, spune medicul.
„Perioada sărbătorilor de Paşte reprezintă un bun prilej pentru a fi alături de cei dragi, de a ne revedea rudele şi prietenii. Adeseori acest lucru implică mese copioase, de pe care, conform tradiţiei, nu trebuie să lipsească ouăle roşii, carnea de miel, cozonacul, pasca şi vinul roşu. Trebuie însă ca, înainte de toate, pentru a ne bucura din plin de farmecul acestei sărbători, să învăţăm să fim cumpătaţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Olivia Georgescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti.
Medicul Olivia Georgescu spune că pentru o persoană sănătoasă este indicat să consume cantităţi mici din fiecare aliment pus pe masa de Paşte. Astfel, ar trebui consumate cel mult două ouă vopsite pe zi, în condiţiile în care şi celelalte preparate de Paşte, precum drobul, pasca şi cozonacul, au în compoziţie ouă.
Friptura de miel trebuie asezonată cu legume verzi, cum sunt spanacul, ştevia, salata şi brocoli, nu cu paste făinoase, orez sau cartofi, care îngreunează digestia. Drobul ar trebui să conţină cel mult două-treimi de organe şi cel puţin o treime legume verzi, a precizat medicul specialist.
De asemenea, la desert ar trebui să se mănânce o felie de pască sau de cozonac, pentru că acestea vin în completarea celorlalte mâncăruri. Vinul roşu băut la masa de Paşte nu ar trebui să depăşească 125 de mililitri în cazul femeilor şi 250 de mililitri în cazul bărbaţilor, în condiţiile în care asocierea dintre o masa copioasă şi abuzul de alcool creşte alarmant riscul de pancreatită acută, a mai spus medicul Olivia Georgescu.
Ea a atenţionat că o persoană care a ţinut post înaintea Paştelui trebuie să treacă treptat de la alimentaţia vegetariană la cea obişnuită, pentru o readaptare uşoară la alimentele de origine animală. Astfel, la reintroducerea în alimentaţie a proteinelor din ouă, carne şi lactate este indicat să se consume jumătate din cantitatea permisă unei persoane care nu a ţinut post.
Medicul specialist a mai spus că persoanele care suferă de anumite afecţiuni cronice ar trebui să acorde o atenţie deosebită alimentaţiei în perioada sărbătorilor pascale. De exemplu, persoanele hipertensive trebuie să evite consumul de alimente sărate, iar cele care au diabet nu trebuie să consume preparate cu zahăr, cum sunt pasca şi cozonacul. Persoanele care au ciroză şi cele afectate de hepatită sau pancreatită cronică nu trebuie să consume alcool, iar preparatele din carne trebuie gătite dietetic, fierte sau la cuptor.
Şi alimentaţia copilului trebuie să fie cât mai variată, dar cu condimentare moderată, evitându-se alimentele prea sărate sau prea iuţi, precum şi prăjirea în grăsime încinsă.
„Sărbătorile de Paşte reprezintă pentru copil un bun prilej de a lua masa alături de ceilalţi membri ai familiei, iar puterea exemplului în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă se poate manifesta şi cu acestă ocazie”, a precizat medicul.
Specialiştii mai spun că la masa de Paşte nu ar trebui să se mai consume, pe lângă mâncările tradiţionale, şi mezeluri, salată de boeuf, alune, covrigei sau tort.
Sursa: www.csid.ro
