Conform unui Raport privind progresele înregistrate în combaterea traficului de persoane (2016) elaborat în temeiul articolului 20 din Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia Romania se situează în Primele cinci țări UE de cetățenie a victimelor traficanţilor de persoane.
“Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” – definiția traficului de persoane în Directiva UE 2011/36/UE.
Traficanții profită de vulnerabilitățile persoanelor, care pot fi exacerbate de factori precum sărăcia, discriminarea, inegalitatea dintre sexe, violența împotriva femeilor, lipsa accesului la educație, conflictele etnice și catastrofele naturale.
Tendințele care reies din datele statistice pentru perioada 2013-201414 furnizate de statele membre pentru acest raport sunt în concordanță cu tendințele din perioada anterioară. Este important să se sublinieze că aceste date se referă la „victimele înregistrate” (atât cele identificate, cât și cele presupuse).
Cu toate acestea, având în vedere complexitatea fenomenului, există motive întemeiate pentru a presupune că numărul real al victimelor traficului de persoane în UE este mult mai mare.
- În total, în UE au existat 15 846 de „victime înregistrate” (atât identificate, cât și prezumate) ale traficului.
- Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este în continuare cea mai răspândită formă (67 % dintre victimele înregistrate), urmat de exploatarea prin muncă (21 % dintre victimele înregistrate). Restul de 12 % au fost înregistrate ca victime ale traficului pentru alte forme de exploatare.
- Peste trei sferturi din victimele înregistrate au fost femei (76 %).
- Cel puțin 15 % dintre victimele înregistrate au fost copii16
- 65 % dintre victimele înregistrate erau cetățeni ai UE.
- Primele cinci țări UE de cetățenie a victimelor înregistrate în 2013-2014 au fost România, Bulgaria, Țările de Jos, Ungaria și Polonia. Este vorba de aceleași țări ca în perioada 2010-2012.
Sursa: http://ec.europa.eu
