Un joc de baschet împotriva unui adversat mult mai puternic şi tacticos ne poate face să ne simţim inferiori, scăzându-ne stima de sine. Cu toate acestea, afirmă un nou studiu, dacă te vei alătura echipei adverse mai puternice te va face să te simţi mult mai bine. Acest lucru se petrece deoarece oamenii compară automat performanţele lor proprii cu cele ale altora, potrivit unui studiu recent publicat în revista Neuron.
Atunci când oamenii fac o muncă de echipă, ei percep performanţa acelei echipe ca pe una proprie. Un partener mai bun îi face pe oameni să se simtă mai bine cu privire la propriile lor abilităţi, în timp ce un partener mai slab îi face să se simtă incompetenţi. În timpul competiţiei, se întâmplă opusul: un concurent priceput îi face pe oameni să judece propria lor performanţă ca fiind mai slabă, iar un adversar neîndemânatic îi face să se simtă mai bine.
Regiunea creierului responsabilă de acest procedeu este zona 9, o fâşie a cortexului care se întinde pe lobul frontal. Zona 9 apare adesea în studiile de cunoaştere socială, a declarat cercetătorul Marco Wittmann, un student de doctorat în neuroştiinţe cognitive la Universitatea Oxford din Anglia. „Acesta este un studiu care scoate în evidenţă faptul că semnalele neuronale care ne reprezintă pe noi înşine sau alte persoane sunt mult mai complexe decât am crezut anterior şi trebuie să ne gândim la acestea din ce în ce mai serios”, a declarat Wittmann pentru LiveScience.
Zona 9 a creierului
Datele analizate de RMN au arătat faptul că cele două regiuni ale creierului au fost deosebit de active în timpul sarcinilor efectuate de participanţii studiului (o serie de jocuri cu timp de reacţie). Primul, cortexul anterior perigenual, este situat adânc în secţiunea de mijloc a creierului. Mai multă activitate în această regiune a fost puternic corelată cu o apreciere mai mare a sinelui când vine vorba de exercitarea jocurilor respective.
În schimb, cea de a doua zonă, zona 9, se ocupă mai degrabă de analizarea celorlalte persoane, şi mai multă activitate aici a însemnat o evaluare mai generoasă a celuilalt jucător. Descoperirile ar putea însemna că oamenii găsesc dificilă evaluarea propriei persoane precum şi a performanţelor altora, astfel încât estimările tind să fie cel mai adesea eronate, a spus Wittmann.
A dovedi cauzalitate între un semnal de la creier şi un comportament este foarte dificil, chiar şi cu ajutorul studiilor de RMN. Din acest motiv, următorul pas în cercetare ar trebui să îl constituie studierea efectului la persoanele cu leziuni cerebrale în zona 9, pentru a scoate în evidenţă dacă există sau nu diferenţe.
„Ar fi interesant de văzut, de exemplu, în cazul pacienţilor cu depresie, modalitatea de estimare a sinelui şi a celorlalţi jucători „, a spus Wittmann.
Sursa: www.csid.ro
