Problemele la serviciu, îmbolnăvirea și neînțelegerile cu partenerul de viață sau cu copiii sunt câteva dintre sursele care aduc stresul în viața de zi cu zi.
Locul de muncă
În țările industrializate, serviciul este una dintre cele mai importante surse de stres. Astfel, potrivit unui sondaj, în jur de 50% din angajații europeni au declarat că locul de muncă este un factor generator de stres. De asemenea, în UE, stresul este a doua problemă de sănătate legată de locul de muncă, după afecțiunile dorsale.
Pot genera situații tensionante următoarele aspecte: creșterea volumului de muncă, neclaritatea în ceea ce privește sarcinile de îndeplinit, neimplicarea angajatului la luarea deciziilor care îl privesc, schimbările organizaționale gestionate necorespunzător, nesiguranța, lipsa comunicării și a susținerii din partea șefului sau a colegilor, precum și hărțuirea și concedierea. Stresul la serviciu generează sindromul de burnout, o stare de epuizare asociată cu atitudini negative.
Banii
Un sondaj recent a arătat că, la nivel mondial, 29% din oameni sunt stresați de bani, mai exact de nevoia lor pentru asigurarea traiului de zi cu zi. Banii insuficienți sau lipsa lor atrag griji și nesiguranță în ceea ce privește ziua de mâine.
Doliul
Pierderea unei rude, a partenerului de viață sau a unui prieten apropiat este adesea foarte dureroasă. Acomodarea cu viața în absența unei persoane iubite se poate acompania de o etapă de stres important. Potrivit scalei stresului întocmită de dr. Thomas Holmes și dr. Richard Rahe, decesul unuia dintre soți este perceput ca fiind cel mai important agent stresor.
Relațiile cu cei din jur
Un partener cu care te cerți frecvent, neînțelegerile cu copilul, un șef prea sever sau vecinii gălăgioși sunt alte cauze ale stresului. Totuși, tot la cei din jur putem apela pentru a scăpa de tensiuni. „Atunci când ne împărtășim îngrijorările sau emoțiile cu altcineva ne mai eliberăm puțin de stres, atâta timp cât persoana cu care facem asta este cineva în care avem încredere și considerăm că ne poate înțelege“, afirmă psihologul Roxana Petruș.
Traumele
Stresul post-traumatic este o stare apărută după o întâmplare care ne-a marcat profund. Poate fi vorba despre un accident, violență fizică sau agresiune sexuală. În acest caz, sunt de ajutor unele medicamente, dar mult mai eficiente sunt ședințele de psihoterapie.
Scala stresului
Dr. Thomas Holmes și dr. Richard Rahe au întocmit o scară a stresului, care include ierahic principalele surse tensionante. Acestea sunt:
– decesul unuia dintre soți (100 puncte),
– divorțul (73),
– separarea conjugală (65),
– timpul petrecut la închisoare (63),
– moartea unei rude apropiate (63),
– îmbolnăviri sau accidente (53),
– căsătoria (50),
– concedierea (47),
– reluarea vieții conjugale (45),
– pensionarea (45),
– schimbări în starea de sănătate a familiei (44),
– graviditatea (40),
– problemele sexuale (39),
– sosirea unui nou membru în familie (39),
– dificultățile cu șeful (39)
– modificarea situației financiare (38).
Ce îi stresează pe români?
Un sondaj recent arată că 64% din români sunt stresați. Principalii factori de stres sunt creșterea prețurilor, starea economiei, creditele, scăderea veniturilor personale, slujba, lipsa timpului pentru viața personală, sănătatea și viața de familie.
Și copiii pot fi stresați
Stresul poate fi întâlnit și la vârste mici. În cazul copiilor, sursele tensionante sunt: divorțul părinților, schimbarea locuinței sau a școlii, moartea unui părinte, cerințele mari la școală, supraîncărcarea cu diverse cursuri (limbi străine etc.).
Sursa: www.clicksanatate.ro
