De multe ori, comportamentele umane deficitare sunt în sine un mecanism care ne apără de unele suferinţe de moment.
Dacă acest mecanism continuă să existe şi dincolo de scopul său punctual, atunci se declanşează, prin comportamente repetitive, dependenţe extrem de dăunătoare pentru viaţa şi sănătatea noastră.
Cauzele dependenţelor
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dependenţele apar din cauză că unele persoane resimt un gol interior, precum stima de sine scăzută sau lipsa iubirii din partea persoanelor apropiate, iar aceste carenţe încearcă să le împlinească prin mijloace exterioare.
„Persoana în cauză, după lungi perioade de cugetări interioare, va ajunge să creadă că nimic din ceea ce îi oferă corpul, propriul sine, viaţa lui, nu reuşesc să îi satisfacă nevoile, dorinţele şi aşteptările. Va monitoriza alternativele şi, într-un moment de slăbiciune, probabil şi din cauza lipsei unui suport psihologic din partea familiei, va decide că doar mijloacele exterioare îl pot ajuta. Acela este punctul critic în care multe persoane pot genera dependenţe de ordin psihologic şi fizic, ambele tipuri fiind la fel de periculoase. Dacă dependenţa psihică se referă la dorinţa compulsivă de a consuma anumite substanţe sau de a repeta anumite comportamente pentru a obţine starea de bine, dependenţa fizică se referă la apariţia unor simptome specifice în momentul în care organismul simte lipsa substanţei sau a comportamentului adictiv, precum se întâmplă în timpul sevrajului”, afirmă psihologul Laura Maria Cojocaru.
Specialistul crede că în funcţie de factorul declanşator se poate anticipa şi tipul de adicţie sau dependenţă care poate fi generat:
1. Atunci când resimţim lipsa de iubire, poate apărea dependenţa de mâncare.
2. În momentul în care ni se resping unele dorinţe sau le autorespingem, există şanse mari ca să devenim dependenţi de dulciuri.
3. Prin reprimarea emoţiilor poate apărea dependenţa de fumat.
4. Lipsa de acceptare, de apreciere şi de încredere în sine sunt factori favorizanţi pentru dependenţa de jocuri de noroc.
5. Atunci când nu ne găsim locul în societate, în propria viaţă, şi încercăm să fugim de realitate în căutarea unei lumi mai bune, se consolidează un fundament favorizant pentru apariţia dependenţei de droguri sau de alcool.
Cum scăpăm de dependenţe
Pentru a ieşi din capcana minţii noastre, care ne tot bombardează cu mesaje negative, că nu suntem iubiţi şi avem nevoie de stimuli externi pentru a fi fericiţi, trebuie să parcurgem câteva etape foarte importante.
Prima este conştientizarea şi acceptarea faptului că există o situaţie deficitară, respectiv instalarea unei dependenţe. Următoarele etape sunt căutarea unui ajutor specializat şi urmarea paşilor terapeutici pentru schimbarea comportamentului compulsiv.
Una dintre cele mai eficiente metode prin care poate fi combătută dependenţa este recadrarea (reframing), metodă care face parte din Programare Neuro-Lingvistică (NLP).
„Prin această unealtă, un comportament/o situaţie, privit/ă din altă perspectivă, poate aduce o interpretare diferită, respectiv o emoţie diferită. Spre exemplu, un simplu gând precum «Dacă spun celorlalţi că mi-e teamă de un lucru, vor crede că sunt o persoană slabă». Este un gând foarte dăunător, care va conduce inevitabil la un drum greşit. Prin metoda recadrării, persoana în cauză va conştientiza că nu are de ce să se teamă, iar acel gând negativ va fi transformat într-un gând constructiv, de genul Dacă spun celorlalţi că mi-e teamă de un lucru, vor fi bucuroşi să interacţioneze cu o persoană sinceră, se vor simţi relaxaţi şi înţeleşi (pentru că au şi ei fricile lor) şi vor fi mai deschişi să comunice şi poate chiar să găsim împreună soluţii pentru starea de bine”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru.
Sursa: www.csid.ro
