Nu este o noutate faptul că stresul poate avea un impact major asupra organismului, de cele mai multe ori în sens negativ- creşte riscul de boli cardiace, contribuie la acumularea kilogramelor şi poate determina apariţia insomniei şi a depresiei.
Şi, de parcă nu ar fi de ajuns, stresul pe termen lung poate slăbi capacitatea sistemului imunitar şi poate favoriza instalarea cancerului.
Cele mai frecvente afecţiuni care pot apărea pe fondul stresului
- Slăbeşte sistemul imunitar
Cercetările realizate de către oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea din Wisconsin arată că stresul prelungit poate slăbi sistemul imunitar, lăsând pacientul mult mai vulnerabil în faţa afecţiunilor autoimune şi a infecţiilor. Aşadar, nu trebuie să ne mire faptul că răcelile şi virozele respiratorii sunt strâns legate de modul în care gestionăm situaţiile stresante.
- Risc dublu de a deveni obezi
De cele mai multe ori, felul în care reuşim sa facem faţă stresului ca adulţi este determinat de modul în care făceam acest lucru în copilărie. Dacă în copilărie obişnuiam să ne refugiem în mâncare atunci când părinţii ne certau sau luam o notă proastă la şcoală, iar urmările nu erau foarte vizibile datorită metabolismului, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perioada maturităţii.
Odată ajunşi la maturitate, trebuie să înţelegem că anumite situaţii pot fi evitate sau pot fi ţinute în frâu prin gestionarea stării emoţionale. Dacă deadline-ul la job sau o discuţie în contradictoriu vă supun unui stres suplimentar, nu trebuie să vedeţi în alimente un refugiu, deoarece corpul nu mai are acelaşi mecanism de ardere a grăsimilor ca în copilărie. Tot ce este în plus şi nesănătos se depune, iar acest lucru se vede cel mai bine în cifrele îngrijorătoare privind rata obezităţii la nivel mondial.
- Favorizează apariţia cancerului de piele
Oamenii de ştiinţă au descoperit că stresul pe termen lung poate accelera evoluţia celei mai periculoase forme de cancer de piele, melanomul. Motivul pentru care stresul poate avea acest efect este norefinefrina, un hormon eliberat în urma stresului, care activează anumite enzime ce stimulează creşterea în volum a vaselor de sânge prezente în tumori, accelerând astfel creşterea şi răspândirea celulelor canceroase.
Exerciţiile fizice regulate, alimente precum legume şi fructe proaspete şi carnea slabă, dar şi consumul de alcool în cantităţi moderate trebuie să fie mottoul vostru pentru a face faţă cu brio stresului.
- Stresul reduce activitatea cerebrală
Dragi studenţi, luaţi aminte! Stresul înainte de examen vă poate afecta capacitatea de memorare şi de înţelegere. Într-un studiu realizat pe două grupuri de studenţi care se pregăteau să susţină examene importante s-a descoperit că cei mai putin stresaţi au făcut faţă mai bine sarcinilor care li s-au dat, iar activitatea cerebrală a fost mult mai intensă, respectiv atenţia, discernământul şi organizarea au fost mult mai bune decât în grupul studenţilor foarte stresaţi.
Pentru a evita stresul în perioade foarte solicitante este indicat să: ascultaţi o muzică relaxantă, faceţi exerciţii de stretching cu fereastra deschisă, faceţi o plimbare în parc, fiţi mai tandri cu persoana iubită şi încercaţi să vă vopsiţi camera într-o culoare care nu oboseşte ochiul şi psihicul (un bun exemplu este culoarea verde).
- Şi stresat, şi deprimat
Peste 45% din cazurile de depresie sunt atribuite stresului excesiv apărut în urma sarcinilor de la locul de muncă, arată un studiu realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane angajate. Presiunea timpului de a duce o sarcină la bun sfârşit are drept consecinţă dezechilibrul emoţional şi instalarea stresului.
Pentru a atenua cumva senzaţia de deadline faceţi în aşa fel încât biroul să devină un spaţiu prietenos, lăsaţi fotografia celui drag la vedere, luaţi-vă o plantă de interior şi faceţi pauze regulate în care să vă îndepărtaţi de computer. De asemenea, nu uitaţi să respiraţi adânc, să vă organizaţi sarcinile într-o agendă şi stabiliţi-vă obiective realizabile.
Sursa: www.csid.ro
