Cu toții luăm decizii proaste. Indiferent de rezultat însă, putem învăța să trăim cu ele și să ne iertăm pentru greșeli.
Iertarea este destul de greu de practicat cu alții, dar și cu noi însene. Poate chiar în privința altora tindem să fim mai permisive, să trecem cu vederea, să găsim scuze și resurse să depășim un eșec, o dezamăgire, o suferință. În privința noastre suntem deseori mai aspre, pentru că de la noi avem așteptări mai mari.
Într-un experiment, persoanele implicate au fost rugate să anticipeze timpul necesar îndeplinirii unei sarcini dificile de către ele însele. Marea majoritate a anticipat un timp mai scurt, iar sarcina nu a fost îndeplinită sau a presupus stres și un consum energetic foarte mare.
Atunci când au avut de anticipat o sarcină pentru a fi împlinită de alții, timpul alocat a fost mai permisiv, iar asta nu în urma experienței personale, întrucât ambele solicitări au fost făcute simultan. Acest lucru se întâmplă întrucât pe noi avem tendința de a pune mai multă presiune. De la noi însene avem cele mai mari așteptări, de unde și dezamăgirile profunde în urma unui eșec.
Decidem pe baza emoțiilor
Este recomandat să nu luăm decizii impulsive, să gândim întregul proces, să ne acordăm timp și spațiu pentru a gestiona avantajele și dezavantajele fiecărei decizii. Uneori, acest lucru pare imposibil, mai ales când termenele sunt scurte și trebuie să decidem pe loc.
În astfel de situații, deseori, ce putem face este „damage control”. Respectiv, să alegem astfel încât, dacă rezultatul este nefavorabil, putem gestiona mai bine eșecul, rezultatul negativ. Dar încărcătura emoțională rămâne. Ideea că am greșit, că am ales prost… că nu ne pricepem.
Când vine vorba despre muncă, o componentă importantă este părerea celorlalți: „Cum mă vor vedea în continuare ca pe un bun profesionist?”. Dar aici, putem interveni anticipativ.
Tu cum reacționezi când altcineva greșește? Atunci când un coleg ratează un proiect sau face o gafă de proporții, variantele sunt: te superi, îl acuzi, manifești dezamăgire sau i te alături pentru a corecta sau gestiona rezultatul. Îi oferi sprijin necondiționat? Poate o astfel de atitudine manifestată față de alții o poți pune în practică și pentru tine însăți.
Asumă-ți propriile decizii
Ai două variante și nu știi ce să alegi? Deseori vei înclina către cea care apelează la latura ta emoțională. Sau la cea pe care o „intuiești/simți” ca fiind mai potrivită.
Ce nu faci însă, este să analizezi dacă decizia respectivă este în acord cu ceea ce simți, ce ai nevoie, ce îți dorești în momentul respectiv.
O astfel de conștientizare te ajută să accepți orice rezultat, întrucât ai făcut fix ce era în acord cu tine într-un moment dat. Să știi să îți asumi inclusiv posibilitatea eșecului, este primul pas către a te ierta mai ușor pentru greșeli, pentru decizii proaste.
Nu suntem perfecți, iar așteptările cele mai injuste le avem de la noi înșine. Vom greși, iar să știm să ne iertăm este esențial. Iertarea nu înseamnă uitare, înseamnă să înveți de pe urma unor eșecuri, astfel încât să mergi mai departe cu un bagaj mai mare de cunoștințe, inclusiv despre tine însuți.
Nu degeaba se spune ca înainte de orice decizie să încerci să te raportezi la tine în viitor: cum te vei simți cu această decizie peste 10 zile, 10 săptămâni, 10 ani? Poate astfel, reduci și din presiunea pe care o pui pe tine în anumite situații.
Să fim serioși, oricât de importantă este o sarcină pe moment, care e relevanța ei pe termen lung? Iar dacă ai de luat o decizie importantă, cu efect îndelungat, atunci evită emoțiile și acordă-ți timp pentru a o evalua cât mai rațional.
Sursa: www.psychologies.ro
