Aproape de 7% din populaţia României suferă de boli ale sistemului respirator. Cele mai mari probleme se înregistrează în marile aglomerări urbane, acolo unde stilul de viaţă, traficul intens sau vegetaţia îşi lasă amprenta pe sănătatea tuturor. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât 28.000 de români mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, conform estimărilor Agenţiei Europene de Mediu.
Bucureşti este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor în suspensie, PM10, acele particule care provin de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, depăşesc, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislaţie. La acestea se mai adaugă şi sursele alergene din aer, care pot agrava starea de sănătate ale celor care suferă de probleme respiratorii. Acesta este motivul pentru care bronşitele acute şi cronice, crizele de astm, bolile cardiovasculare, alergiile la polen, cancerul pulmonar şi infecţiile respiratorii sunt posibile consecinţe ale aerului poluat şi sunt din ce în ce mai prezente la populaţia României.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape 1.000.000 de persoane, adică aproape 6% din populaţia României.
„Poluarea, după tabagism, reprezintă a doua cauză majoră de afecţiuni respiratorii, uneori puţin luată în calcul de către medicii de familie şi specialişti. Cu toate acestea, implicarea aerului poluat poate fi identificată acolo unde primele explicaţii ale instalării sau agravării unei afecţiuni respiratorii nu pot fi găsite. Legătura cu poluarea industrială este generată de ritmul vieţii moderne, iar poluarea casnică are o multitudine de consecinţe, cum ar fi astmul bronşic, emfizemul pulmonar, bronşita cronică, dar şi afecţiunile alergice, infecţiile respiratorii nespecifice sau cancerul pulmonar. Educarea populaţiei este vitală pentru a şti ce pericole se adăpostesc în casă şi cum să evite expunerea la ele. Este un travaliu pe care ar trebui să-l realizeze, atât corpul medical, în prima linie fiind medicul pneumolog şi alergolog, dar şi mass-media, pe toate canalele de comunicare” – Prof. Dr. Florin Mihălţan – Medic Primar Pneumologie, Profesor Universitar.
Ce se poate face pentru a preveni afecţiunile respiratorii:
- utilizarea unui purificator de aer, care îndepărtează alergenii şi particulele ultrafine din aer, eliminând, în acelaşi timp, virusurile şi bacteriile;
- igienizarea sistemelor de încălzire şi ventilare;
- ştergerea prafului în mod regulat;
- spălarea săptămânală a aşternuturilor şi aspirarea covoarelor;
- curăţirea mucegaiurilor;
- folosirea unui umidificator pentru a combate aerul uscat şi evitarea simptomelor de piele uscată
Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) lansează o campanie de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor. Campania se desfăşoară în perioada 16 aprilie – 6 mai şi marchează Săptămâna Mondială a Alergiei (22 – 28 aprilie), dar şi Ziua Mondială a Astmului (1 mai). Schimbările climatice influenţează alergiile, care sunt agravate, deja, de poluare la nivel mondial. Iar medicii văd în fiecare zi consecinţele dăunătoare ale acestor fenomene. Practic, sunt cei care fac vizibil invizibilul.
Sursa: www.csid.ro
