Ati fost numit in ianuarie anul acesta presedintele AVAS. In aprilie, ati prezentat planul integrat de privatizare pentru 2006-2007, prin care v-ati angajat sa lansati in procesul de privatizare 120 de societati. Prioritatea 1 vizeaza 17 societati cu pachete majoritare, din care una a fost deja vinduta – Constructii feroviare Moldova. Suntem aproape de jumatatea anului 2006. Din cele 16 ramase, 7 se afla in diferite etape de negociere. Sa le luam pe rind. Tractorul Brasov – recent ati anuntat suspendarea negocierilor pentru preluarea societatii de catre indienii de la Mahindra, deoarece nu s-a ajuns la un acord privind clauzele cuprinse in proiectul contractului de privatizare. Ati spus ca principalul motiv care a condus la nefinalizarea tranzactiei a fost modalitatea in care urma sa fie acordat ajutorul de stat. Situatia societatii Tractorul a fost discutata si la Guvern. Prima mea intrebare este – Ce s-a discutat si mai important ce s-a stabilit in urma acestei sedinte?
Razvan Orasanu: Eu am facut o informare referitoare la situatia pe contract. Am adus la cunostinta Guvernului ca in aceste conditii nu putem analiza privatizarea si am solicitat, daca vreti, un mandat pentru revocare.
De asemenea am solicitat un mandat pentru a discuta modalitati alternative prin care firma indiana ar putea prelua societatea Tractorul. Pentru ca, daca problema ajutorului de stat creeaza o problema in conditiile in care exista un pachet de actiuni care se transfera, nu creeaza nici un fel de problema daca e vorba, de pilda, de vanzarea unui flux viant.
Reporter: A doua intrebare se refera la acuzele pe care vi le aduce liderul de sindicat de la Tractorul, Gheorghe Apostu, care afirma ca vina esecului negocierilor ii apartine presedintelui AVAS.
Apostu sustinea ca sindicatul uzinei negociase, in proportie de 80%, un acord social cu reprezentantii firmei indiene. Care este punctul d-voastra de vedere ?
R.O: Punctul meu de vedere este ca sunt la fel de vinovat ca si toti reprezentantii Guvernului si AVAS-ului care, de 16 ani, nu reusesc sa finalizeze o privatizare la Tractorul Brasov.
Al doilea lucru este ca, imi pare rau ca, cateodata, viziunea este foarte fragmentara pe un anume eveniment, pe o anumita declaratie, intr-o anumita zi.
Daca ar fi sa luam de pilda acelasi om, cu acelasi subiect, in urma cu doua luni, declaratiile erau de genul ca: va refuza semnarea acordului social daca nu s-au stabilit o serie de lungi cerinte, ca se va opune privatizarii daca nu sunt indeplinite o alta serie de lungi cerinte.
Vedeti lucrurile fluctueaza si aceiasi oameni spun ceva astazi si altceva peste doua luni. Pe mine nu o sa ma gasiti spunand altceva peste doua luni.
Eu va spun ca fabrica Tractorul e o fabrica cu mari probleme, ale caror probleme se vor adanci, ale caror probleme vor deveni chiar critice in urmatoarele saptamani prin prisma refuzului furnizorilor de utilitati de a mai continua furnizarea de utilitati catre companie.
Este o firma care ar putea fi considerata falimentara de multi ani de zile, care a acumulat datorii de 160 milioane de euro. In aceste conditii avem ca singura solutie posibilitatea de a vinde o anumita parte viabila a acestei societati unui investitor interesat, fie ca este vorba de Mahindra sau de altcineva.
Reporter: Mahindra si-a exprimat dorinta de a continua negocierile?
R.O: Mahindra si-a exprimat dorinta de a continua negocierile, mai mult decat atat, a dat un anunt oficial catre bursa din Bombay. Ei sunt cotati la bursa si au anuntat catre investitorii lor lucrul acesta…
Reporter: Societatile desprinse din Nitramonia Fagaras se afla in negocieri cu o companie ungara „Nitrogenmuvek”. Care este stadiul negocierilor?
R.O: Exista, ca de altfel la toate aceste societati cu datorii mari, cu situatii patrimoniale complicate, o serie de dificultati, care sper ca vor fi toate surmontate. Ma refer la societatea patrimoniala a societatii, la furnizarea de utilitati, la datoriile pe care acestea le au catre DistriGaz si asa mai departe.
Sper ca aceste probleme sa fie toate transate, dar momentan ele sunt in continuare in negocieri. Noi am prelungit de altfel pana la sfirsitul acestei luni, daca memoria nu ma inseala, privatizarea acestei societati, acestor 5 societati.
Reporter: Pe lista intocmita de d-voastra cu societatile in curs de negociere a mai ramas Laminorul Braila. Aceasta societate se afla in negocieri cu Donau Comodities. Ar putea fi aceasta privatizare, care este reluata, una de succes?
R.O.: Noi speram din tot sufletul, va dati seama ca intentia noastra este sa avem o privatizare de succes. Cert este ca Donau Comodities este singura societate la ora actuala interesata de Laminorul. De asta avem interesul sa incheiem negocierile cu aceasta societate si societatea sa isi urmeze cursul catre sectorul privat.
Reporter: Sa trecem la cele 8 companii ce urmeaza sa fie scoase la privatizare. Perla coroanei este societatea Antibiotice Iasi. Cind veti demara procesul de privatizare la aceasta societate si ce strategie aveti in vedere?
R.O: Am in vedere o strategie, in principal bazata pe pret. Este o societate solvabila, este o societate extrem de atractiva din punct de vedere al pietei. Avand in vedere tranzactiile cu Terapia, care sunt similare, va dati seama ca ma astept la un succes de piata important. Lansarea va fi in toamna.
Reporter: Pe linga pret, alte conditii?
R.O.: O oarecare experienta bine definita, dar clar circumscrisa in sectorul medicamentului.
Reporter: Rulmentul Brasov are vreo 3.000 de salariati. Ce criterii aveti in vedere in strategia de privatizare, pretul, mai exact valoarea tranzactiei, sau criteriul social?
R.O.: Sub nici o forma pretul si sub nici o forma criteriul social. Pe mine ma intereseaza functionarea acestei intreprinderi in continuare intr-o modalitate care sa fie cu putine pierderi si intr-o modalitate care sa asigure un parcurs pe termen mediu si lung al acestei societati.
Spun adeseori si lumea este socata. Din punctul meu de vedere cea mai buna protectie sociala este salariul. Daca omul isi primeste salariul si este intr-o activitate economica productiva si fabrica respectiva produce profit sau macar nu pierde bani, aceasta este cea mai buna protectie sociala posibila.
Reporter: Aveti investitori interesati de Rulmentul?
R.O.: De Rulmentul este un singur investitor interesat, se numeste Shabu, este israelian si se ocupa in special cu comertul de rulmenti, deci nu are partea asta de productie.
Reporter: Sunt citeva societati pe lista: Aversa, Rami Dacia, sau cele doua preluate de la Ministerul Culturii RomaniaFilm si Imprimeriile Coresi care ar putea fi tentante nu doar prin obiectul de activitate, adica afacerea in sine, cit mai ales prin activele – terenuri, spatii – pe care le detin.
Ramine si in aceste cazuri pretul criteriul de baza al privatizarii? De pilda, sa luam Aversa care are 1.300 de salariati, este plina de datorii, dar are 10 hectare de teren la Obor.
R.O.: Vreau sa va spun ceva. De pilda in cazul Aversa nu am de gand sa o transform intr-o afacere imobiliara. Din punctul meu de vedere, Aversa e o fabrica de pompe si transformarea ei intr-o societate imobiliara este inoportuna.
Reporter: In pofida faptului ca directorul de acolo pledeaza pentru transformarea acesteia. El declara pentru Saptamina Finaciara ca productia de pompe in Romania trebuie sa continue, dar nu aici, ea poate fi mutata in alta parte, iar terenul de aici sa fie valorificat.
R.O: Ma bucur ca directorul respectiv are diverse initiative cum ar fi sa faca excursii dese in Dubai si asa mai departe, insa pana la urma nu hotaraste el soarta Aversei ci, pana la urma, asta hotaraste conducerea AVAS.
Si conducerea AVAS spune ca, nu numai eu, m-am consultat si cu colegii mei, spune ca acolo sa nu fie facuta o afacere imobiliara.
Cel mult vom putea lua in calcul o situatie in care o anumita parte a terenului sa fie folosita pentru stingerea unor datorii, astfel incat societatea sa fie profitabila la privatizare. Insa din punctul meu de vedere nu vindem o afacere imobiliara, ci o fabrica de pompe.
Reporter: Tot din acest punct de vedere se vorbea ca privatizarea celor circa 20 de institute de cercetare este tentanta nu prin potentialul lor, cit mai ales prin terenurile pe care le au in patrimoniu.
Sa luam un exemplu – care este strategia de privatizare pe care o aveti în vedere in cazul Institutului de Studii si Proiectari Cai Ferate? Este un institut mic…
R.O.: Nu e mic, e foarte mare. Face tot ce inseamna proiectare cai ferate in Romania. Este in cladirea Ministerului Transporturilor, nu are active si este unul din institutele care, intr-adevar, face cercetare si proiectare.
Ca atare avem si patrimoniu imobiliar zero, este foarte clar ca cei care vor cumpara, vor neaparat sa il preia pentru activitatea de proiectare cai ferate si avand in vedere ca e unic in tara pe activitatea asta, criteriul va fi preluarea ca institut de cercetare.
Reporter: Spuneati recent ca este nevoie si de modificarea cadrului legislativ pentru ca privatizarea acestor institute sa se poate realiza. Ati intreprins ceva in acest sens?
R.O.: Exista o ordonanta de urgenta pentru accelerarea privatizarii care este pe circuitul de semnaturi, noi am prezentat-o si public, exista si pe site-ul nostru si vrem sa o promovam cat de curand imediat ce obtinem toate semnaturile.
Insa ea nu reglementeaza punctual acest aspect, este o ordonanta de urgenta de vreo 90 pagini care abroga toate actele normative din domeniul privatizarii din trecut si pune cap la cap toata legislatia intr-un singur pachet usor de urmarit.
Deci e o alta ideea a noastra si un alt demers pe care l-am facut pentru a simplifica legislatia, mai ales si pentru a rezolva mai multe probleme. Rezolva problema pachetelor minoritare pe care le detine AVAS, unde avem niste pachete de vreo 100 de pagini, pentru fiecare 0.16% din Agromecul Tomesti pe care il scoatem la privatizare, legea ne obliga la asa o stufosenie si asa mai departe.
Deci rezolva mai multe probleme, nu numai asta punctuala. Speram cat de curand sa obtinem avizele, caci sunt vreo 10 ministere.
Reporter: Aro Campulung este unul dintre cele mai bune exemple de privatizare esuata sau de privatizare ,,cu cintec,,. Comisia senatoriala de ancheta a privatizarii societatii ARO Campulung a ajuns la concluzia ca achizitia companiei de catre firma americana Cross Lander s-a facut in defavoarea statului roman. Dupa privatizare, datoriile ARO s-au dublat iar multe dintre active au fost vandute la preturi subevaluate, spune aceeasi comisie. In ce stadiu este procesul pe care il aveti cu respectiva companie?
R.O.: Stiti cum este concluzia asta? Este ca si cum ai constata ca apa are doua molecule de H si una de O. E castravete si 98% apa. Cam asa suntem. Normal ca s-a facut un pret care nu poate fi justificat.
Curtea de Conturi a spus acelasi lucru. Si asa mai departe. Cine dintre senatori sau ceilalti i-a luat la intrebari pe cei care au decis-o? Nu numai care au decis-o, cei care acum 3 luni de zile, povesteau despre aceasta privatizare ca o privatizare de succes.
Unul dintre predecesorii mei, la o emisiune la B1TV , spunea cu degajare totala ca, din punctul lui de vedere, privatizarea ARO a fost de succes.
Reporter:In ce stadiu va aflati cu procesul? V-au dat in judecata?
R.O.: Ne-au promis ca ne vor da in judecata exact in ziua in care trebuiau sa isi demonstreze investitiile pe anul 2. Este o coincidenta pe care eu nu vreau sa o comentez suplimentar dar o remarc ca si o coincidenta…
Noi ne-am facut treaba de a-l trage serios de maneca pe investitor si de a-i tranti un proces pe faptul ca a instrainat niste active principale. Lucrul asta a trenat un an si ceva, inainte sa se schimbe conducerea AVAS.
Deci criterii pentru a da in judecata existau de un an si ceva. Au fost sesizate si organele de cercetare penala. Exista dosar penal si pe rol si asa mai departe.
Reporter:Deci practic nu raspunde nimeni pentru activitatea asta?
R.O.: Va raspunde, dar dosarul acela penal trebuie instrumentat, nu e AVASUL cel care il instrumenteaza. Mai mult decat atat, mi-am facut obligatia sa-i dam in judecata pentru nerespectarea contractului.
Lucrul acesta nu era facut inainte sa ajung aici. Am cerut daune, penalitati, cu tot tacamul. L-am sanctionat. Clauze de desfiintare a contractului, vreau sa spun, ca nu exista. Ca atare asta este ceea ce am mai putut face pentru a echilibra cumva pozitia juridica pe care o are institutia vis-a-vis de dosar.
Reporter:Ati declarat recent ca veti face demersuri pentru schimbarea cadrului legislativ astfel incit perioada de monitorizare a contractelor de privatizare sa fie de maximum 5 ani. Ati facut ceva in acest sens?
R.O.: Tot in acea ordonanta exista un capitol distinct de post privatizare si sper eu ca aceasta propunere sa treaca. Care este esenta acestei chestiuni?
Avem niste Agromecuri, pe care le monitorizam, unele dintre ele de vreo 10 ani, si sa va spun cinstit prind praf. Mai exista probabil terenuri instrainate, un gard, un caine legat in lesa nehranit si probabil niste darapanaturi pe acolo. Asta e tot ce a mai ramas.
Ce sa mai monitorizezi? Sunt clauze fara sanctiuni, chiar daca constati ca se intampla ceva, in contracte nu exista sanctiuni. Eu un fel de joaca in Romania, ca sa intarim stufosenia birocratiei.
Suntem intr-un joc care porneste de multe ori chiar din lege, fiecare institutie isi face datoria pe petecul ei si este conform legii, rezultatul fiind dezastruos pe teren. Sa va explic: sa luam cazul ARO – AVAS-ul l-a dat in judecata pe Crosslander sa recupereze; Curtea de Conturi a sesizat cutare, Senatul a sesizat nu mai stiu ce; in acelasi timp, unii sustin in continuare ca a fost o privatizare de succes; domnul Perez ameninta din California ca ne da in judecata.
Teoretic, toate institutiile si-au facut treaba, pe lege. Practic e un dezastru, pentru ca instantele trebuie sa hotarasca falimentul, au fost diverse tergiversari, termene, amanari si asa mai departe si situatia este care este. Din acest joc ar trebui sa iesim, pentru ca noi la ora asta, noi AVAS-ul, functionam ca un fel de super agentie de mediu; unii ne cer sa devenim procurori, judecatori, superfinantisti, experti contabili, politisti antifraude, Diicot, parchet, justitie, minister al justitiei si daca se poate minister al solidaritatii sociale, tot intr-una. Si se pun in carca toate lucrurile astea.
Nu. In economia de piata nu exista in Franta, sau altundeva, cineva care sa monitorizeze Renaultul pe clauzele de mediu, un fel de AVAS, pe clauzele sociale, pe nu stiu care clauze. Ele sunt, exista institutii care le urmaresc si nu trebuiesc dublate de o institutie a statului, ca atare conditiile la privatizare trebuie sa fie cat mai reduse.
Reporter: Ati declarat recent ca privatizarile se vor incheia la orizonturile anului 2007, la sfirsitul anului 2007. Prin urmare 2007 si cu 5 ani care ar fi perioada de postmonitorizare ar insemna 2012. Credeti ca la acest orizont de timp ar putea fi desfintat AVAS-UL?
R.O.: Vreau sa va spun ceva. AVAS-ul se va desfiinta in momentul in care acei care propun desfintarea lui vin cu solutii pentru ca 16 mii de procese pe care le avem pe rol sa fie preluate de cineva, cele 8 mii de falimente de asemenea sa fie preluate de cineva.
Cei 76 de mii de debitori, insumand vreo 3 miliarde, sa fie de asemenea preluati de cineva si cele 7 mii de contracte de monitorizare post-privatizare sa le preia cineva. Deci ne vom desfiinta in acel moment in care se va gasi cineva sa preia lucrurile astea sau poate se doreste sa nu fie preluate de nimeni, sa fie lasate de izbeliste.
Eu nu am o preferinta. Cert este ca atata timp cat Guvernul considera ca AVAS-ul trebuie sa isi continue misiunea, eu cred ca trebuie sa si-o continue bine si structurat pe palierele de care am amintit, care trebuiesc rezolvate cat mai rapid. Deci eu, de pilda, de anul acesta de cind am venit la conducere am dat dispozitie sa se inceteze acolo unde este posibil monitorizarea contractelor postprivatizare.
Urlete, tipete, nu putem, domnule, ne omorati, pana la urma ne apropiem cu chiu cu vai de 500 de contracte pe care le-am inchis anul acesta. Pana la sfarsitul anului vreau sa inchid 1500 de contracte, care nu-si mai justifica existenta.
Asta, pentru a monitoriza contractele cu adevarat importante, acolo unde sunt lucruri de urmarit, investitii, sume importante datorate statului si asa mai departe, nu daca Agromecul Carnoci si-a respectat clauzele de mediu, ca pana la urma exista si agentie de mediu judeteana sa urmareasca lucrurile astea, ca de asta sunt platiti.
Reporter: Recent ati postat pe site-ul institutiei o lista a rusinii cu toti debitorii la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS). Au crescut semnificativ incasarile de la acest demers al dumneavoastra?
R.O.: Sa stiti ca au crescut. Nu am cifre. O sa dau cifrele public atunci cand este suma rotunda, dar a avut un impact, au zbarnait niste telefoane pe aici, stiti ca, asa ca in orice carte de psihologie, omul trece prin mai multe etape. In primul rand, tipa ca nu ai dreptate, in al doilea rand se indoieste de el insusi, dupa aceea are depresie ca ai dreptate, dupa care se repozitioneaza, incearca sa se gandeasca cum sa rezolve problema, dupa aia tipa ca nu i-o rezolvi suficient de repede, dupa ce el ti-a platit si nu i-ai deblocat contul, de pilda.
Pentru ca e o anumita procedura si cu toti debitorii pe care ii avem, trecem prin aceste etape psihologice, incercam sa ii ajutam dar nu suntem nici telefon de suflet nici asociatie de caritate, deci ei sa faca bine sa isi plateasca datoriile ca nu are nimeni treaba cu ei daca isi platesc datoriile.
O mare parte sunt in bilantul 2002-2003 si lumea a mai uitat de ele, au mai disparut contabili, s-au mai schimbat si lumea uita ca datoreaza si sumele astea sau cateodata, din pacate, ce am preluat noi ca si contabilitate de la casa de sanatate nu e intotdeauna 100% corect.
Cam sa zicem in 2-3% din cazuri se mai intampla ca trebuie sa facem protocol rectificativ cu Casa, care ne spune ca de fapt au platit, desi noi v-am spus ca au sub proprie raspundere si exista toate documentele ca nu au achitat, ei de fapt au achitat. Si se face un protocol rectificativ pentru a face aceste reglari.
Reporter: Ce venituri ati obtinut din privatizare de cind sunteti la conducerea institutiei?
R.O.: Intentia institutiei in momentul de fata, va pot da o cifra nu e problema, nu este sa obtina venituri colosale din privatizare, pentru ca exista unele lucruri cu probleme care mai sunt de privatizat.
In afara de Antibiotice si asa mai departe, toate celelate societati au anumite particularitati la privatizare.
Deci interesul statului este sa faca o transformare structurala in economie asa cum ne cere si Uniunea Europeana, sa transfere in sectorul privat pachetele majoritare pe care le mai detine, astfel incat managementul privat sa impuna o noua disciplina financiara, sa impuna o dezvoltare, sa impuna o retehnologizare si asa mai departe, ca ele sa intre in circuitul economic beneficiind bugetul statului prin insasi profiturile pe care le obtin, investitiile care se deruleaza si asa mai departe.
Deci, nu trebuie sa priviti doar pretul pe care il obtinem, pentru ca, de pilda, eu daca as obtine o suma x modica pentru Tractorul sau Electroputere, eu m-as multumi, atata vreme cat as sti ca se deruleaza investitii. Tot spre folosul oamenilor, ca pana la urma daca angajezi oameni, platesti CAS, daca esti proprietar, platesti impozit pe teren, platesti impozit pe profit daca faci profit si asa mai departe.
Reporter: Ce calitati credeti ca v-au recomandat pentru postul pe care-l ocupati?
R.O.: O singura calitate. Nu sunt agatabil de nici un fel. Asta e principala calitate.
Reporter: Ce inseamna agatabil?
R.O.: Inseamna ca nu am derulat vreodata afaceri cu statul, nu sunt patron al unei societati comerciale, nu am afaceri de genul matusii Tamara in Romania. Faptul ca am o alta mentalitate, 6 ani de zile inainte de decembrie 2004 am stat in strainatate.
Deci principalul lucru care cred ca m-a recomandat este faptul ca sunt curat 100%. A doua calitate care m-a recomandat este faptul ca am facut o munca cat de cat buna cat am fost la cancelaria primului ministru si probabil ca s-a considerat ca munca buna mi-o pot continua intr-un alt mod, intr-o alta institutie.
Un interviu de Dragos Bone
