Dupa sase luni de functionare, Agentia de Dezvoltare Locala a lucrat doar din proprie initiativa, chiar daca este sub autoritatea Consiliului Local. Alesii locali nu sunt interesati de proiectele europene care sa aduca bani si prosperitate in Bacau.
De obicei, atunci cand o institutie organizeaza o conferinta de presa pentru a marca implinirea unui numar de luni sau ani de la infiintare, festivismul si laudarosenia sunt la ele acasa. Nu acelasi lucru s-a intamplat la Agentia de Dezvoltare Locala – ADL, care functioneaza sub autoritatea Consiliului Local Bacau.
Directorul Corneliu Pricope a avut inteligenta sa evite exagerarile si, in acelasi timp, diplomatia de a-i „proteja” pe cei care, aflati in functie si cu putere de decizie, nu stiu/pot/vor sa foloseasca necesarul instrument numit ADL.
Pe langa Pricope, in agentie mai lucreaza Iulia Cucu (consilier programe), Raluca Gopsa (consilier juridic), Marius Cerghici (consilier marketing), Adrian Anghel (consilier resurse umane) si Marian Ciprian Cioltan (consilier economic). Potrivit statutului, agentia are ca obiect de activitate „realizarea ansamblului de masuri, programe, activitati profesionale care contribuie la dezvoltarea economico-sociala a municipiului Bacau”.
Inaltatoare planuri, entuziasmante obiective, marete perspective, nu-i asa? Exista o singura problema: competenta si entuziasmul celor sase angajati ai ADL nu prea intereseaza pe cei care ar trebui sa impinga inainte caruta bacauana ce s-a cam afundat in colbul mediocritatii. Desigur, nu este vina celor din agentie ca n-avem vizionari cu vocatie de constructori, ADL fiind executantul unor comenzi ale comunitatii.
Asta in teorie, pentru ca legatura dintre comunitate si alesi este din ce in ce mai subtire.
Proiecte bune, in lipsa unora foarte bune
Chiar daca lipseste viziunea de ansamblu, acea proiectie a Bacaului peste 5-10-20 de ani, munca ADL are cateva puncte notabile. Potrivit declaratiilor directorului Pricope, cea mai importanta realizare este aducerea in linie dreapta a documentatiei pentru Asociatia Zona Metropolitana Bacau.
„Initial, au fost 17 comune prinse in proiect, la care se vor adauga inca doua-trei, probabil Secuieni, Odobesti si Izvoru Berheciului, asa ca vom depasi 250.000 de locuitori – nivelul minim pentru o zona metropolitana. Vom propune spre discutie primarilor statutul si organigrama conducerii asociatiei, varianta noastra fiind de reprezentare dupa numarul de locuitori.
Am mai propus ca sa fie 10.000 de lei vechi pe locuitor nivelul cotizatiei”, a declarat Corneliu Pricopie. Pe langa acest proiect, pe agenda de lucru a ADL mai figureaza: un camin de batrani, un pasaj subteran care sa lege orasul de cartierul CFR, reabilitarea punctelor termice si a retelei de transport a agentului termic, reabilitarea termica si dotarea scolilor, constructia si modernizarea (?) unui centru sportiv.
Chiar daca nu se poate contesta necesitatea acestor investitii, exista senzatia ca lipsesc tocmai acele proiecte de anvergura care sa ofere Bacaului posibilitati de dezvoltare accelerata.
Situatii concrete in care Consiliul Local trebuia sa apeleze la serviciile ADL:
– Atunci cand primarul Romeo Stavarache a solicitat in Consiliul Local aprobarea pentru contractarea unui imprumut in valoare de 20 de milioane de euro. Justificarea acestui imprumut a fost aceea a asigurarii unui fond-tampon care sa asigure cofinantarea proiectelor cu buget asigurat partial de Uniunea Europeana.
Consilierii Locali au votat imprumutul cu maxima lejeritate, fara sa solicite ADL macar un raport care sa justifice acest efort financiar al Bacaului. Se putea face chiar mai mult: cautarea, gasirea si implementarea unor solutii alternative de finatarea, sau macar atragerea de fonduri care sa reduca efortul comunitatii.
– Participarea cu 5 milioane de euro la proiectul depozitului ecologic si managementului deseurilor in jumatate din judet a fost asigurata tot dintr-un imprumut. Nici in acest caz, Consiliul Local nu a cerut ADL sa gaseasca solutii care sa micsoreze cota de indatorare a municipiului.
Asa cum am precizat in alte editii, in judetele Mures, Timis si Neamt s-a reusit atragerea de cofinantatori in proiecte de acest gen. Firme private, fonduri guvernamentale, guverne occidentale sau ale fundatii europene au contribuit cu sume semificative la materializarea unor asemenea investitii.
– Desi nu recunosc decat „neoficial si necitabil”, (si) consilierii locali se plang ca Bacaul este izolat economic, ca investitorii de mare calibru nu vin in Bacau, ca marile proiecte nationale si europene de infracstructura ne ocolesc, ca banii pleaca din municipiu spre alte zari, ca ne-au luat-o inainte cei din Iasi si Neamt, ca…
Cu toate acestea, nu s-a cerut ADL sa intocmeasca un plan amanuntit de transformare a Bacaului intr-un centru atractiv pentru afaceri, tinand cont de oportunitatile actuale si, mai ales, de inlesnirile pe care tocmai Consiliul Local le-ar putea oferi investitorilor.
– Consiliul Judetean a incercat sa atraga capital asiatic pentru HIT si Aeroport. Desi sunt doua obiective cu influenta directa asupra municipiului, alesii nostri au asistat indiferenti la aceste eforturi. Ce puteau sa faca? Sa oblige ADL sa-si uneasca fortele cu aparatul CJ pentru a convinge chinezii ca este bine sa vina cu milioane de dolari.
Romania va primi, de la 1 ianuarie 2007, numai din fondurile de structurale si de coeziune, 28,8 miliarde de euro. Din aceasta suma, 17,2 miliarde de euro reprezinta Fondul de Dezvoltare Regionala. Acest fond este dedicat dezvoltarii IMM-urilor, infrastructurii regionale si mediului de afaceri.
Fondul de coeziune, in valoare de 11,6 miliarde de euro, va finanta refacerea infrastructurii locale si investitiile in mediu. Sunt foarte multi bani care asteapta sa fie atrasi de comunitatile locale. Numai ca, dupa cum s-a observat, Consiliul Local Bacau pare dezinteresat de sutele de milioane de euro pe care ii ofera Uniunea Europeana.
Aceasta este concluzia logica in absenta unor initiative in acesta directie. De asemenea, trebuie remarcata negativ lipsa unei reale colaborari cu Consiliul Judetean.
Un parteneriat cu aceasta institutie ar crea noi oportunitati, mai ales atunci cand e vorba de Fondul de Dezvoltare Regionala. Poate ca, in ceasdul al doisprezecelea, se vor trezi cei care au fost alesi sa gandeasca si sa actioneze in interesul Bacaului. Mai ales in interesul Bacaului.
Nelu BROSTEANU
