Il inteleg foarte bine pe prefectul Claudiu Serban. Omul se simte ofensat: tratarea “examenului” inundatiilor incepuse chiar bine pentru scurtul sau mandat interimar. Insa, ceea ce parea a fi acceptabil din punct de vedere administrativ a sfârsit in parodia “pelerinajului” guvernamental de dupa retragerea apelor. Mi s-a parut, iar conducatorii de ministere de la Bucuresti au o vina explicita in acest sens, ca autoritatile de la Bacau n-au alta treaba decât sa astepte, cu sufletul la gura, noi si noi musafiri de marca politica, in loc sa puna biciul pe subordonatii care activau in localitatile afectate de inundatii. Intr-un fel, si-n multe alte feluri colaterale, repetatele descinderi ministeriale de la Saucesti, unele fara o miza concreta si onesta (vezi cazul Ludovic Orban), au stricat in loc sa consolideze o incredere aproape inexistenta a sinistratilor in posibilitatile si corectitudinea autoritatilor locale. Când stai si astepti, cu ochii-n soare, aterizarea elicopterului oficial, sfârsesti prin a avea mici sau mari defecte de organizare. Spun mai mult: ii inteleg si pe liberalii ministeriabili. Vin la Saucesti pentru ca logica electorala confirma o necesitate primordiala: nevoia de audienta, de incordare a notorietatii politice tocmai in preambulul parlamentarelor uninominale. De aici si zarva concreta a finalului de saptamâna, când prefectul de Bacau a intuit ca vinovata de situatia ivita pe nepusa masa ar fi o parte a presei, obisnuita sa critice nu sa linga de zor fundul gras al autoritatilor. Si-ar mai fi o problema, ceva suplimentar si infinit mai arzator decât niste inundatii comune scapate, e drept, de sub control. Colegiul uninominal cu numarul trei, socotit apriori ca unul de siguranta pentru candidatii liberali, in perspectiva generalelor din toamna, a devenit nitelus nesigur. Cu o prestatie nesatisfacatoare pentru partidul din care facea parte pâna de curând, prefectul bacauan a reusit sa puna in discutie chiar sansele PNL de a-si aconta electoral respectivul colegiu. Asistam la ceea ce intr-o cunoscuta sintagma s-ar numi costul politic al inundatiilor. Iar ca orice cost, si acesta urmeaza sa fie suportat de cineva. De cineva care reprezinta Guvernul in teritoriu. Lucian BOGDANEL