Legende urbane din Bacau (XI): Comoara din curtea şcolii

În textul „Catacombele Bacăului” din volumul „Istorisiri ciudate”, jurnalistul Eugen Şendrea prezintă sumar mecanismul apariţiei legendei urbane despre comoara descoperită în curtea unei şcoli generale în 1960. Povestea porneşte de la un eveniment real. Sub greutatea unei căruţe cu fier vechi, în curtea şcolii cu pricina s-a ivit o spărtură adâncă, intrarea într-un tunel subteran de mari dimensiuni care ar fi putut folosi, crede autorul, la retragerea domnitorilor în cazul unui atac militar. „Pentru a nu provoca accidente, totul s-a acoperit cu pământ după care s-a turnat ciment”. Viteza cu care s-a răspândit ştirea, caracterul senzaţional al întâmplării şi astuparea urgentă a hrubei n-au făcut decât să nască o legendă urbană („vestea descoperirii unor mari bogăţii, pe care fiecare o amplifica şi o transmitea conform imaginaţiei sale”), care a circulat nestingherită, în lipsa unor explicaţii clare privind hruba. Poveşti asemănătoare întâlnim în judeţ şi înainte şi după căderea comunismului, de exemplu cea despre tunelul de sub oraşul Moineşti sau cea despre scheletele, uniformele şi armele germane descoperite în hrubele de sub Parcul Catedralei din Bacău (ambele subterane sunt astupate astăzi). Două elemente au favorizat în principal, probabil, circulaţia legendelor menţionate: încercarea comunităţii de a-şi explica nişte lucruri pe baza a prea puţine informaţii concrete şi dorinţa de „extraordinar”, de „altceva”, firească mai ales într-o perioadă istorică de izolare, cenzură şi orientare către aspectele non-sacre ale existenţei – cum a fost perioada comunistă.
Alin LEANCA