Surse din colegiul CNSAS au declarat, luni, pentru NewsIn, că în timp ce reprezentanţii PNL şi cel al UDMR în Colegiu au votat pentru menţinerea verdictului iniţial de poliţie politică, membrii propuşi de PD, PSD şi PRM, au pledat pentru acceptarea contestaţiei liderului PC, ori s-au abţinut.
Liderului PC Dan Voiculescu i-a fost respinsă contestaţia la verdictul colegiului CNSAS că a făcut poliţie politică, la diferenţă de un singur vot, cel de veto, aparţinând preşedintelui Claudiu Secaşiu, procedura de vot stârnind o serie de discuţii contradictorii între membrii colegiului.
Cei nouă membrii ai Colegiului CNSAS prezenţi la şedinţa de soluţionare a contestaţiei lui Dan Voiculescu şi-au împărţit egal voturile: trei membrii au votat pentru adoptarea contestaţiei, trei s-au împotrivit şi trei s-au abţinut.
Conform unor surse, în momentul imediat după vot, înainte de balotaj, Corneliu Turianu, fost preşedinte al Colegiului pentru o scurtă perioadă de timp, ar fi propus ca cei trei membrii care s-au abţinut să fie consultaţi pentru ca voturile lor să fie distribuite într-o parte sau alta. Propunerea lui Turianu nu a găsit susţinători, iar păstrarea deciziei iniţiale s-a datorat procedurii din lege care permite ca în situaţia egalităţii, preşedintele de şedinţă să decidă.
Anterior votului, membrii Colegiului şi-au prezentat punctele de vedere, cei care au dus de data aceasta muncă de lămurire fiind susţinătorii acceptării contestaţiei. Reprezentanţii Colegiului, prin vocea purtătorului de cuvânt, Cazimir Ionescu, au admis oficial că părerile membrilor despre cazul Felix s-au schimbat substanţial în ultima perioadă.
„Au contat foarte mult cazurile pe care le-am discutat ÅŸi înainte ÅŸi după. Au fost foarte multe discuÅ£ii privind dovezile clare de poliÅ£ie politică. De aceea, am ÅŸi pledat în urmă cu câteva săptămâni pentru introducerea unei a treia categorii de încadrare. Am avut situaÅ£ii care ne-au pus foarte mult în cumpănă”, a explicat Cazimir Ionescu diferenÅ£a de vot între cele două decizii (prima decizie conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliÅ£ie politică a fost luată cu largă majoritate, fără niciun vot împotriva, ci doar cu o abÅ£inere, n.n.).
Conform unor surse din Colegiu, demersurile lui Dan Voiculescu de a contracara decizia CNSAS nu au fost întocmai sterile. Sursele citate au recunoscut că prezenţa verişoarei Paraschiva Szilagy la audieri, care a susţinut că nu a fost prejudiciată de notele pe care vărul său le-a dat despre ea, a contat substanţial.
De altfel, mărturiile acesteia au fost şi argumentul însuşit de cei care ar fi dorit schimbarea verdictului iniţial conform căruia Voiculescu nu a adus atingere vieţii private şi integrităţii acesteia, un element cerut de lege pentru ca verdictul de poliţie politică să poată fi dat. În plus, tabăra care a pledat pentru contestaţie ar mai fi invocat şi faptul că Voiculescu nu avea angajament şi că notele sale erau date la câţiva ani distanţă de evenimentele descrise, deci nu ar fi produs efecte imediate.
Votul la limită pe contestaţia lui Voiculescu aminteşte de deficienţele procedurale pe care legea Ticu încă le conţine şi pe care membrii colegiului speră să le înlăture prin noua lege, blocată de câteva luni în Senat. Opiniile şi interesele politice diferite au făcut de exemplu posibil ca liderului PRM, Corneliu Vadim să-i fie dat în urmă cu câţiva ani certificat de bună purtare, în ciuda dovezilor evidente că a colaborat cu Securitatea.
Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon a depus, în urmă cu o lună, o contestaţie la decizia Colegiului conform căreia liderul PC a fost informator al Securităţii şi a făcut poliţie politică. Decizia CNSAS a fost luată în iunie, însă, până la acest moment, membrii Colegiului nu au recunoscut public că Voiculescu a făcut poliţie politică.
Conform legii, o decizie a Colegiului poate deveni publică numai după parcurgerea unor etape procedurale: fie după o decizie prealabilă ce nu a fost contestată la Colegiu în cele 15 zile, fie după epuizarea tuturor căilor de atac şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive a Curţii de Apel.
Voiculescu nu a recunoscut niciodată că a turnat la Securitate, iar în momentul deconspirării sale ca informator al regimului. comunist a spus că, deşi există note informative semnate de el, nu a făcut rău nimănui şi se află într-o situaţie similară cu a celorlalţi români care au fost membrii de partid, de ordinul milioanelor. El nu a recunoscut niciodată nici că ar fi fost ofiţer de securitate.
De la luarea deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, avocatul său, Sergiu Andon s-a prezentat la sediul instituţiei de patru ori, de fiecare dată cu altă contestaţie: una care cerea notele Felix şi foi lipsă din ultimul dosar, o alta care cerea înregistrările video ale audierilor, a treia ca urmare a refuzului acordării acestor înregistrări şi ultima pentru a depune cererea de recuzare a lui Mircea Dinescu, pe motiv că prin declaraţiile sale în presă s-ar fi antepronunţat în cazul clientului său, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Sergiu Andon a mai venit la sediul CNSAS ÅŸi fără treabă – de pildă cum a fost cazul însoÅ£irii veriÅŸoarei Paraschiva a lui Dan Voiculescu, o cetăţeană germană de origine română care pretinde că nu au deranjat-o turnătoriile vărului Dan Voiculescu despre ea.Odată depăşită această procedură, urmează instanÅ£a, care decide în final dacă Voiculescu este pasibil de pedeapsă cu închisoarea pentru fals în declaraÅ£ii publice – la momentul la care a completat o declaraÅ£ie în acest sens cînd ÅŸi-a depus candidatura la Parlament.
Voiculescu şi Andon au anunţat că vor merge până la Curtea Europeană a Drepturilor Omuluidacă în România instanţa decide că liderul conservator a fost turnător al Securităţii.Decizia Colegiului a provocat multe evenimente colatarale. Pentru scurt timp, însăşi coaliţia a fost afectată de acest caz, întrucât PC ameninţase că va ieşi de la guvernare dacă decizia CNSAS va fi una incriminatoare la adresa liderului său.
Dan Voiculescu a decis însă ca PC să rămână la putere, renunţând la orgoliile sale, presat fiind de filiale şi parlamentari, care ameninţau cu ruperea partidului.
