Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a lansat proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi la nivel naţional. Investiţia depăşeşte 54 milioane euro fiind făcută cu bani împrumutaţi de la Banca Mondială. Proiectul care vizează reducerea poluării cu nitraţi, fosfor, îngrăşăminte chimice sau organice se va desfăşura în zece bazine hidrografice, respectiv Banat, Crişuri, Someş-Tisa, Siret, Prut, Olt, Jiu, Argeş-Vidra, Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-litoral. „Cele mai multe localităţi considerate zone vulnerabile sunt în judeţele Iaşi (30 comune), Argeş (23), Suceava (18), Neamţ (15) şi Timiş (14)”, a declarat Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului. La nivel naţional, proiectul este format din trei componente: investiţii în comunele din zonele vulnerabile, consolidare instituţională şi campanie de informare publică. Prima etapă ce presupune investiţii de 45,95 milioane euro va fi derulată în 86 de comune. Ea va presupune stoparea practicilor incorecte de depozitare a dejecţiilor animale din gospodării, construirea de platforme individuale şi colective pentru depozitarea gunoiului de grajd, furnizarea de europubele pentru colectarea separată a deşeurilor menajere, asigurarea de echipamente pentru operarea platformelor de gunoi, precum şi crearea de perdele forestiere de protecţie. A doua componentă urmăreşte consolidarea instituţiilor de resort din cadrul Ministerului Mediului şi va beneficia de fonduri în valoare de 5,9 milioane euro, în timp ce a treia componentă, strategia de informare publică şi conştientizare a oamenilor are alocate 2,58 milioane euro. Cantitatea maximă admisă de nitraţi şi nitriţi în apele de suprafaţă şi cele freatice este de 50 miligrame pe litru. Depăşirea concentraţiilor maxime admise poate duce la boli diaretice, hepatită, parazitoze intestinale, pierderi ale sarcinii, sindromul bolii albastre la nou-născuţi.