Orasul si judetul Bacau a reprezentat un nume de rezonanta in Parlamentele României inca de la Unirea Principatelor. Aratam intr-un material anterior ca embrionul vietii parlamentare de la noi a fost Regulamentul Organic. Ne propunem a prezenta cititorilor nostri numele cele mai reprezentative ale alesilor de catre bacauani. La primele alegeri pentru Divanul ad-hoc sub caimacania lui Vogoridi, in anul 1875, au adus pe baza alegerilor pe Ioan Lecca si beizadea Grigore Sturza. Pentru a doua serie de alegeri pentru Divalul ad-hoc din 1859 au iesit Vasile Alecsandri, Costache Rosetti Tescanu, Petrache Braiescu, Dimitrie Cracte si taranul Ioan Ababei.
Evident, nume de mare rasunet chiar pentru toata suflarea româneasca. Ne vom opri mai intâi, cu unele sublinieri, asupra vechii familii boieresti Lecca, care a trimis in Parlament nu mai putin de 6 membri in mai multe legislaturi. Ioan Lecca a reprezentat inceputul. El a fost, de altfel nu numai deputat si senator, dar chiar si ministru sub Cuza Voda. Gheorghe Gh. Lecca ia parte ca ofiter de cariera la razboiul Crimeii. Numele lui este legat de ctitoria bisericii de la Ungureni. Dimitrie Gh. Lecca, pe care-l putem situa in fruntea listei, a facut parte ca ministru de razboi in locotenenta domneasca la 1866. In calitatea sa de Presedinte a Camerei Deputatilor, prezinta Proclamatia de Instaurare a Regatului României prin aducerea pe tron a regelui Carol I (1881). Caton Lecca a figurat atât ca senator cât si ca deputat, dupa ce a fost prefectul Bacaului si a Bucurestiului. Iuniu I. Lecca despre care marele nostru Nicolae Iorga scria : „Iuniu Lecca dintr-una din familiile care stapâneau ereditar un judet intreg, era un aprig combatant politic, curajos, nesfiindu-se sa atace si partile intangibile când el credea ca asa trebuie.” Dimitrie I. Lecca strabate toate treptele carierei politice incepând ca primar de Gioseni, prefect de Bacau, ajunge in Parlamentul României ca deputat si senator. A ctitorit alaturi de sotia sa (nascuta Strat) biserica din Gioseni. Victor Gh. Lecca se inscrie si el pe lista reprezentativa a familiei in Parlamentul României.
I. Deputatii si senatorii bacauani din perioada 1866 – 1900 Iancu Negura, Eugeniu Ghica Comanesteanu, Grigore Bals, Iordache Militescu, Iordache Iurasc, doctoral C. Prodan, Dimitri Cracte. O alta familie aristocratica reprezentata in Parlament a fost familia Strat, stramutata ulterior la Iasi, unde a continuat viata politica. Costache Rosetti Tescanu, atât de cunoscut, s-a ridicat tot de pe meleaguri bacauane. N. Mortun, C. Radu, Ilie Racovita, Leon Sachelarie, care a detinut fotoliul de primar al Bacaului de sase ori, M. Cancicov, arhicunoscut si pe plan national, nu numai pe meleagurile noastre. Gh. C. Struza, cu o deosebita rezonanta pâna la Scaunul Domnesc al Moldovei. Dimitrie Ghica Comanesteanu de care se leaga numele orasului din judetul nostru, doctor C. Istrate, ce figureaza la loc de cinste printre oamenii de stiinta ai României in domeniul chimiei, Radu Porumbaru, Alexandru Constantinescu, cel care a ramas celebru prin raspunsul pe care il da anchetatorilor sai la interogatoriul ce i-a fost luat de catre guvernul pro german in perioada capitularii Bucurestiului in Primul Razboi Mondial. Trimis in judecata pentru vina de a fi facut parte din Guvernul Bratianu, care a adus România in tabara aliatilor in Primul Razboi Mondial, i se pune intrebarea normala : „Ocupatia?” Raspunsul sau: „Fost si viitor ministr”. C. Raileanu a carui urmas a fost regretatul lider al avocatilor bacauani Gh. Raileanu. N. Botez, doctor Gheorghiu, capitan N. Crupenschi, doctor C. Sturza.
II. Perioada 1930 – 1945
Alexandru Constantinescu, proprietarul mosiei de la Gâsteni – Racaciuni, Gh. Buzdugan, inalt magistrat, presedinte a Curtii de Casatie si regent in timpul minoritatii regelui Mihai I., M. Vagaunescu, avocat, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazu” infiintat de regele Ferdinand I, pentru vitejia de care a dat dovada in luptele de la Marasesti si Oituz din Primul Razboi Mondial. Radu Rosetti, din familia ridicata de pe meleagurile Caiutului, care prin „amintiri de copilarie si amintiri din tinerete” a dat posteritatii pagini memorabile din perioada in care familia sa s-a impus in viata politica a tarii. In fine, Constantin Nadejde, fost decan al baroului, primar si prefect de Bacau si marele Mircea Cancicov, a carui interventii in dezbaterile Parlamentului au ramas nemuritoare in scriptele arhivei Camerei Deputatilor din perioada interbelica. Am considerat ca trebuie sa ne oprim aici, ce a urmat dupa 1945 se stie, Parlamentul devenind prin Marea Adunare Nationala un simplu executant al dispozitiilor Partidului Comunist de la acea epoca.
Speram ca viitorii nostri alesi vor considera ca este necesar a se stradui sa calce pe urmele marilor sai inaintasi in slujirea nu atât a interesului propriu, ci a nevoilor si sperantelor celor ce i-au ales sa-i reprezinte in Parlamentul tarii.
Av. Gh. DALBAN
