Afacere neatinsa de criza

dsc04082.jpgIn urma cu doi ani, municipalitatea bacauana lansa, intr-o atmosfera de festivism apasator, proiectul colectarii selective a deseurilor menajere – Parteneriatul Primarie – SOMA – Ecorom Ambalaje prevedea ca bacauanii vor primi saci menajeri in culori, pentru evidentierea fiecarui tip de deseu in parte – Primaria se obliga la data respectiva sa distribuie cetatenilor peste 180 de mii de pliante pentru a-i pune in tema cu normativele europene din domeniu – Proiectul are ca finalitate sfârsitul anului 2009 – Municipalitatea afirma ca procentul de colectare selectiva a deseurilor a crescut simtitor, de la an la an, dar recunoaste, prin vocea purtatorului de cuvânt Ionut Tomescu, ca totul e abia la inceput – Intre timp, operatorul de salubritate – SOMA – spune ca se confrunta cu efecte devastatoare de pe urma crizei economice – Pe fondul caderii pietei cartonului si hârtiei, Narcis Doru, directorul tehnic al operatorului de salubritate bacauan, a catalogat rezultatele colectarii selective a deseurilor drept „marunte”

Pe 25 mai 2007 municipalitatea bacauana organiza un tur al pubelelor prilejuit de lansarea la apa a proiectului colectarii selective a deseurilor menajere. In parteneriat cu operatorul de salubritate local, SOMA, si cu firma bucuresteana Ecorom Ambalaje, Primaria isi propunea la acea data sa-i „educe” pe bacauani pentru ca in decurs de cel mult doi ani acestia sa-si sorteze propriile deseuri, dupa modelul care a facut cariera in toata Europa. Tot atunci, Primaria se angaja, prin chiar edilul Romeo Stavarache, sa tipareasca peste 180 de mii de pliante cu normele europene de mediu, care urmau sa fie distribuite bacauanilor. La doi ani de la lansarea la apa a programului, colectarea selectiva scârtâie, lucru recunoscut chiar de catre cei de la SOMA desi, cel putin pe hârtie, statisticile date la iveala de autoritati sunt mai mult decât roze.

„De abia invatam sa colectam selectiv”

Potrivit purtatorului de cuvânt al Primariei, colectarea selectiva a deseurilor a crescut, in termeni cantitativi, de la an la an. Inceput ca un proiect pilot, catre sfârsitul anului 2006, programul de colectare selectiva a deseurilor s-a extins, in 2007, la nivelul intregului oras, rata de colectare fiind la acea data, conform statisiticilor oficiale, de 22 la suta. Colectarea selectiva s-a derulat pe doua componente distincte: PET-uri, respectiv hârtie si carton. „Primaria este un partener in acest program, ca administratie publica locala. Primaria nu este implicata financiar in acest program”, spune Ionut Tomescu. Acesta apreciaza ca, fata de nivelul de colectare din 2006, cifrele pe anul trecut sunt acceptabile. „Comparând cifrele din 2008 cu cele din 2006 pot sa spun ca programul incepe sa prinda contur, indiscutabil. Din ce in ce mai multa populatie colecteaza selectiv deseurile. Totusi, de abia invatam sa colectam selectiv gunoiul”, recunoaste Tomescu. El a aratat ca municipalitatea economiseste bani atunci când rata de colectare selectiva a deseurilor este mai mare, iar mediul inconjurator este mai bine protejat, prin componenta de reciclare. „Este logic sa tindem spre cifre tot mai mari privitoare la colectarea selectiva”, conchide purtatorul de cuvânt al Primariei.

„Rezultate marunte de tot”

De cealalta parte, operatorul de salubritate recunoaste ca programul a carui parte este nu-i tocmai o reusita, desi pe linia de colectare a PET-urilor, respectiv a hârtiei si cartonului, procentele sunt chiar mari. Narcis Doru, director tehnic al SOMA, spune ca proiectul e deficitar pe latura de comunicare. „Programul a avut doua componente pe deseu menajer: PET-uri, respectiv carton si hârtie. Nimeni nu neaga ca in multe cazuri lucrurile nu s-au facut bine. Oricum, in Germania nu se face educatie prin pliante si reclame. Noi am distribuit saci menajeri pe cele 10 comune pe care le deservim, insa va spun ca rezultatele sunt marunte, marunte. Singurul program care merge cu adevarat este cel de colectare a PET-urilor, unde inregistram procente satisfacatoare. Degeaba punem afise de popularizare. Oamenii le rup imediat dupa ce trecem”, declara directorul Doru. Acesta a recunoscut ca singurul succes pe linie de popularizare a programului de colectare selectiva a fost inregistrat in câteva scoli bacauane, unde elevii s-au aratat interesati de componenta ecologica a proiectului.

O afacere banoasa si pe timp de criza

Narcis Doru a mai spus ca, datorita crizei financiare, „afacerea” colectarii deseurilor gâfâie. Directorul afirma ca s-a ajuns in aceasta situatie deoarece cartonul si hârtia nu mai au cautare pe piata. „Suntem afectati de criza deoarece cartonul (n.r. – si hârtia) pe care-l culegem de la firme si de la cetateni nu mai are cautare la marii valorificatori. Avem aceste deseuri colectate selectiv, am bagat miliarde si miliarde in prese si alte utilaje, dar marii valorificatori si-au redus activitatea: Ambro Suceava s-a inchis de anul trecut, Petrocart la fel, Vrancart Adjud lucreaza cu norma redusa etc. Stam cu stocuri de zeci de metri cubi de materiale refolosibile pe care nu avem cui sa i le dam”, a precizat Doru. El a aadaugat ca pentru a supravietui crizei financiare SOMA a a apelat la „subterfugii”. „Ca sa mentinem forta de munca am apelat la subterfugii. De exemplu am renuntat la firma de paza care ne mânca niste banuti frumosi. In locul lor am pus oamenii nostri sa asigure paza”, a povestit acesta.
Lucian BOGDANEL

Rampa ecologica sta sa rasara

Proiectul rampei ecologice care ar trebui sa inlocuiasca groapa de gunoi din apropiere de localitatea Nicolae Balcescu a reaparut pe tapet, dupa ce in timpul campaniei electorale de la alegerile locale a aparut ca proiect bifat in pliantele electorale ale edilului in exercitiu. Proiectul costa aproximativ 14 milioane de euro. „Pe 9 februarie conducerea Primariei se va intâlni cu constructorul care a câstigat licitatia, SC Bilfinger din Germania. La realizarea rampei ecologice vor conlucra si IRIDEX, respectiv SC Hidroconstructia. Valoarea totala a contractului va fi 14 milioane de euro, iar durata de executie a constructiei va fi de 16 luni”, a declarat Ionuti Tomescu. El a precizat ca finantarea proiectului va fi asigurata din fonduri ISPA, nerambursabile.

900 de mii pe tona de deseuri

Potrivit directorului tehnic al SOMA, in prezent taxa operata de municipalitate pe tona de deseuri menajere depozitate in groapa de gunoi se ridica la aproape 95 de lei. Contractul de salubrizare incheiat de SOMA si Primarie e valabil pâna in 2010. „Exista un pas inainte. Daca in luna decembrie 2007 duceam la rampa 5900 de kilograme de deseuri menajere, in aceeasi luna a anului 2008 am inregistrat o valoare de 4702 de kilograme”, spune Narcis Doru. Acesta a recunoscut ca afacerea procesarii gunoaielor este banoasa chiar si pe timp de criza economica.

Cine este Ecorom Ambalaje?

Ecorom Ambajale, al treilea partener in programul de colectare selectiva, este o „organizatie” infiintata in 2003. Potrivit sitului de prezentare, compania este rodul colaborarii dintre mai multe firme care activeaza in România si care au luat initiativa implementarii pe piata româneasca a standardului ecologic „Der Grune Punkt”. Potrivit statutului sau, Ecorom Ambalaje reinvesteste profitul obtinut si isi propune sa gestioneze toate resursele de care dispune in scopul reciclarii ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Comentarii

  1. Si totusi unde sunt banii astia ?

Adauga un comentariu

*