Newsweek: România şi Bulgaria, ţări mai degrabă balcanice decât europene

UE se pregăteşte să anunţe aderarea României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007, dar experţii şi publicul larg rămân sceptici, fiind de părere că aceste ţări nu sunt pregătite, iar unii sugerează chiar că ele nici nu aparţin familiei europene, având mai degrabă un spirit balcanic, comentează Newsweek.

ÃŽn numărul revistei din 2 octombrie, articolul apărut în ediÅ£ia electronică analizează fenomenul extinderii Uniunii Europene, sugerând că, în pofida unei „oboseli” a extinderii ÅŸi a euroscepticismului în creÅŸtere, acest proces nu se va încheia odată cu aderarea României ÅŸi Bulgariei.

„ExperÅ£ii ÅŸi publicul rămân profund sceptici. Criticii insistă că niciuna dintre ţări (România ÅŸi Bulgaria – n.r.) nu este pregătită pentru aderare. ÃŽn aceste vremuri în care se intensifică sentimentele împotriva străinilor, unii sugerează că cele două ţări nu aparÅ£in cu adevărat spaÅ£iului european – sunt mai mult balcanice decât europene. Aproape toată lumea este sigură de un singur lucru: Europa s-a săturat de primirea de noi membri. Aproape două treimi dintre germani ÅŸi francezi ÅŸi aproape jumătate dintre suedezi, italieni ÅŸi britanici nu sunt de acord cu extinderea”, scrie Newsweek.

ExperÅ£ii o numesc „oboseală a extinderii”. Aderarea României ÅŸi Bulgariei va reprezenta culmea procesului început în urmă cu o jumătate de secol – extinderea progresivă a „Europei”. Uniunea are acum mai mult de 460 de milioane de locuitori, de la Meditereana la Arctica, ÅŸi are un PIB mai mare decât cel al Statelor Unite. Gata, e de ajuns, spun cei mai mulÅ£i europeni. E timpul să închidem porÅ£ile, rezumă Newsweek opinia comună a publicului european.

Dar, afirmă publicaţia americană, departe de a fi punctul culminant al experimentului european, ultimul val de extindere reprezintă doar o ridicare de cortină pentru eforturi de viitor şi mai ambiţioase, în care chiar şi provincia Kosovo ar putea fi văzută ca un potenţial candidat la UE.
Procesul nu va fi uşor, scrie Newsweek, care dă ca exemplu provocările integrării cu care se va confrunta Uniunea odată cu aderarea României şi Bulgariei.

Cele două ţări vor fi cele mai sărace dintre membrele UE, cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decât o treime din media europeană. Ides Nicaise, economist la Universitatea Leuven, spune că pentru o vreme România şi în special Bulgaria vor depinde de ajutorul european. Unii spun că cele două ţări nu sunt în poziţia de a implementa directivele europene.

DeÅŸi oficialii Comisiei au lăudat progresele făcute, unii observatori, cum ar fi Ghergana Nuceva, de la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles, sunt de părere că România ÅŸi Bulgaria se conformează cerinÅ£elor europene „numai pe hârtie. Nimeni nu ÅŸtie dacă ele aplică cu adevărat regulile”, spune analistul citat de Newsweek.

Corupţia şi criminalitatea sunt endemice în ambele ţări, continuă Newsweek, amintind că Transparency International a plasat Bulgaria pe acelaşi loc cu Columbia, iar România se află în urma unor state celebre pentru corupţie precum China, Egipt şi Mexic.

Reţele de tip mafiot, implicate în traficul de droguri şi persoane şi în contrabandă, sunt răspândite în Bulgaria, unde nimeni nu este sigur că sistemul juridic este suficient de puternic pentru a aplica legea.

Politica din regiune devine tot mai instabilă. Bulgaria şi România îşi menţin un comportament cât mai bun, pentru că aşteaptă decizia UE, dar în ţările din regiune, în special în Polonia şi Ungaria, cresc tensiunile politice, favorizând ultranaţionalismul, arată Newsweek.

UE se află într-un cerc vicios, victimă a propriilor promisiuni făcute în urmă cu patru ani. Însă chiar dacă public guvernele critică executivul european, aproape toţi liderii europeni au muncit din greu în culise pentru a-şi putea ţine promisiunile. Şi intenţionează să continue cu extinderea. Ştiu ceea ce fac şi de ce, scrie Newsweek.

Pentru unii, extinderea creează oportunităţi de afaceri ÅŸi aduce securitate în tumultosul spaÅ£iu fost sovietic. Pentru alÅ£ii, e vorba de contracararea influenÅ£ei americane. „Poate cel mai ferm suporter al României ÅŸi Bulgariei în ultimii ani a fost FranÅ£a. Unii spun că preÅŸedintele Chirac este motivat de un implus anacronic, datând din secolul al XIX-lea, acela de a contacara influenÅ£a germană în Balcani”, afirmă Newsweek, care adaugă însă că „adevăratul motiv este că liderii europeni înÅ£eleg că pacea ÅŸi prosperitatea în regiune presupune extindere”.

În condiţiile unei rate a natalităţii în declin, viitorul economic al vechilor state europene depinde de migrarea forţei de muncă. Deşi în Marea Britanie au existat polemici în legătură cu imigraţia, iar guvernul pare să dea semne că va limita accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii, decizia pe care o va lua nu este clară.

Mai mult, Tony Blair s-ar fi întâlnit în secret în ultimele săptămâni cu oameni de afaceri care favorizează libertatea circulaţiei forţei de muncă, scrie Newsweek.
Efectele condiţiilor pe care UE le impune ţărilor candidate sunt vizibile în România şi Bulgaria, unde politicienii locali au fost stimulaţi să se transforme în democraţi proeuropeni, care luptă împotriva corupţiei. România şi Bulgaria au implementat majoritatea procedurilor europene, chiar în domenii sensibile precum agricultura şi energia, subliniază Newsweek.

Cu toate acestea, afirmă revista, scepticii spun că nu este de ajuns. „România poate că nu arată ca Suedia”, răspunde, sub acoperirea anonimatului, un oficial din cadrul Comisiei implicat activ în negocieri. „Dar nici nu prea seamană cu Azerbaidjanul – cu care ar fi putut semăna, dacă nu ar fi fost influenÅ£a UE”, adaugă oficialul.

Jan Zielonka, cercetător la Oxford, spune că nu este de aÅŸteptat ca extinderea să producă „euroclone”, dând exemplul Greciei sau Italiei, unde nivelul înalt al crimei ÅŸi corupÅ£iei arată că aceste fenomene nu sunt incompatibile cu statutul de membru UE. Din acest punct de vedere, chiar se poate spune că Bulgaria ÅŸi România sunt mai puÅ£in problematice, pentru că o mare parte a criminalităţii, în cazul lor, are un caracter transnaÅ£ional, traversând graniÅ£ele dinspre fosta Uniune Sovietică, iar reformele judiciare cerute de UE ar putea îngrădi acest fenomen.

Heather Grabbe, consilier al comisarului pentru extindere, Olli Rehn, spune că, pe baza experienÅ£ei cu România ÅŸi Bulgaria, ţările din Balcani vor fi evaluate individual, pe criterii stricte având la bază meritele. „CerinÅ£ele vor fi mai radicale ÅŸi mai precise”, spune Grabbe. ÃŽntregul proces ar putea dura 15 ani ÅŸi va presupune costuri politice serioase, estimează Newsweek. RecunoaÅŸterea independenÅ£ei provinciei Kosovo va fi un prim test, apoi va urma problema Turcia.

„Liderii europeni merită un credit uriaÅŸ pentru dorinÅ£a lor de a continua cu extinderea. Nu au alternativă decât să încerce să aibă un rol stabilizator în regiune”, conchide Newsweek, redând spusele fostului ministru german de externe, Joschka Fischer, un proeuropean convins.