Prefectura „penala”: Posibil cumul de infractiuni in cazul orelor suplimentare

Cazul orelor suplimentare, „prestate” de angajatii Prefecturii Bacau in luna de dinaintea europarlamentarelor si referendumului din 2007, revine pe tapet – Potrivit specialistilor in drept, „afacerea turelor de 20 de ore pe zi” este, in fapt, un cumul de infractiuni de natura penala – In lipsa unor probe care sa demonstreze incontestabil ca au lucrat, fizic, 20 de ore pe zi, functionarii s-au acoperit de pontaje care contravin unui numar de trei articole din Codul Penal – Edificant in acest sens este conceptul de „zi de activitate” care este definit explicit in hotarârile de guvern invocate, ca argument, de conducerea Prefecturii Bacau

Dupa scandalul politico-administrativ al turelor de 20 de ore prestate de mai multi functionari din Prefectura, fapt dezvaluit in paginile cotidianului Observator de Bacau, am fost contactati de un expert in drept care s-a aratat siderat de circul ieftin jucat de autoritati pe marginea acestui caz. Potrivit acestuia, in lipsa unor dovezi palpabile care sa demonstreze incontestabil ca au muncit câte 20 de ore pe zi timp de mai bine de o luna, pontajele intocmite de Prefectura incalca trei articole din Codul Penal actualizat la zi. Ele sunt Articolul 248, Abuz in serviciu contra intereselor publice; Articolul 289, Falsul intelectual; respectiv Articolul 291, Uzul de fals.

Ore trecute nerealist

Conform spuselor expertului in drept, hotarârile de guvern invocate de conducerea Prefecturii, ca „alibi” al pontajelor umflate artificial, sunt foarte clare si explicite. HG nr. 126 din 7 februarie 2007, actualizata in luna octombrie a aceluiasi an, defineste ziua de activitate ca „munca desfasurata pe parcursul unei zile calendaristice, indiferent de numarul de ore prestate, dar nu mai putin de 6 ore pe zi”. Potrivit spuselor avocatului cu care am discutat, orele sunt pontate nerealist si nu tin seama chiar de aceasta prevedere stipulata in HG. Mai mult, expertul juridic a lasat de inteles ca autoritatile au deturnat discutia pe o pista falsa, dar favorabila lor. „Plata se face pe zi, indiferent de numarul de ore lucrate, dar minim 6. De exemplu, daca lucrezi 5 ore pe zi nu primesti nimic. Este o pista falsa ideea ca orele pot fi reportate. Adica, daca ai lucrat 20 de ore intr-o zi, iti poti ponta in urmatoarele trei zile câte 6 ore lucrate. In opinia mea, hotarârea de guvern este foarte clara. Daca ai lucrat 6 ore pe zi sau 23 de ore pe zi, primesti aceeasi indemnizatie stipulata de HG, adica tot 50 sau 35 de lei”, a declarat avocatul. El a mai spus ca in cauza se afla comisia tehnica de pregatire a alegerilor si a referendumului, nu comisia care a supervizat ziua votului. „Cele 20 de ore sunt trecute nerealist in respectivele situatii. Parerea mea, dar si a medicului dupa cum am vazut, este ca e imposibil sa lucrezi 20 de ore pe zi timp de o luna”, a subliniat acesta.

Oaie grasa in administratie

In plus, in opinia avocatului care ne-a contactat, lefurile din administratie nu sunt foarte mici, asa cum se plânge majoritatea functionarilor. „Sunt functii foarte bine remunerate. Salariile functionarilor nu sunt chiar atât de mici, cum am vazut ca se tot bate moneda. Daca avem in vedere sporurile care sunt incasate observam ca nu-i chiar asa de neagra oaia din administratie”, a adaugat expertul juridic. Reamintim ca un numar de 16 functionari din Prefectura, in frunte cu prefectul de la acea data – Gabriel Berca – si directorul Directiei Juridice – Mioara Manea – au incasat indemnizatii grase de pe urma gaselnitei pontajelor de 20 de ore pe zi. Acestea vizeaza o perioada de mai bine de o luna, situata inaintea alegerilor europarlamentare si referendumului pentru introducerea votului uninominal. Procesele electorale invocate au avut loc simultan, in data de 25 noiembrie 2007. In total, fiecare functionar si-a rotunjit leafa lunara cu aproximativ 2000 de lei (20 de milioane de lei vechi). Singura portita de scapare a functionarilor sunt doua hotarâri de guvern, emise inainte de noiembrie 2007, care dau o aparenta legalitate pontajelor in cauza.

Ce spune Codul Penal

Potrivit Art. 248 din Codul Penal, constituie abuz in serviciu contra intereselor publice „fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste defectuos si prin aceasta cauzeaza (…) o paguba patrimoniului”. O asemenea fapta se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, functie de gravitatea faptelor. Art. 289 stipuleaza ca falsul intelectual se constituie atunci când are loc „falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiuniilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului”. Nu in ultimul rând, Art. 291 determina uzul de fals ca „folosirea unui inscris oficial sub semnatura privata, cunoscând ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice”.

Raluca Stroescu a muncit doar 14 ore pe zi

Cazul angajatei la o multinationala de audit financiar-contabil, care a decedat de epuizare dupa ce a lucrat mai bine de o saptamâna câe 14 ore pe zi pare o bagatela pe lânga pontajele de 20 de ore. Raluca Stroescu a murit in primavara anului 2007, dupa ture de 14 ore pe zi. Ea a fost gasita tinând in brate doua dosare. Compania pentru care lucra nu-i platea orele suplimentare, asa cum statul a facut-o – cu vârf si indesat – in cazul celor 16 functionari bacauani. Pentru conditiile de munca impuse, firma la care lucra victima Stroescu a fost amendata de statul român, prin Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, cu infima suma de 3000 de lei.
Lucian BOGDANEL