Organizatiile de rromi din Bacau si-au dat ieri intâlnire in parcul “Cancicov” la statuia lui Mihail Kogalniceanu pentru a marca implinirea a 153 de ani de la semnarea documentului care a consfintit dezrobirea tiganilor din România. La aceasta actiune nu a participat nicio persoana publica din fruntea administratiei municipale sau judetene. In frig si ninsoare au fost omagiati “ambasadorii” Bacaului, cei mai importanti rromi care au dus peste horate numele orasului nostru si al României.
Comemorare fara autoritati
Ieri dimineata, in zapada si minus 5 grade Celsius, asociatiile de rromi din Bacau s-au reunit in parcul Cancicov, la statuia lui Mihail Kogalniceanu pentru a comemora implinirea a 153 de ani de la semnarea documentului prin care Kogalniceanu a consfintit dezrobirea tuturor tiganilor din România. La actiunea amintita au participat cadre didactice, lideri ai rromilor, reprezentanti ai presei locale insa niciun “fruntas“ al administratiei locale. Retinuti cu probleme mai importante, liderii autoritatilor locale municipale si judetene au ratat depunerea de coroane a trei organizatii de rromi din Bacau precum si discursurile sustinute de istoricul Eugen Sendrea si cadre didactice din scolile municipiului.
Angheluta, Dragoi, Nastase…
Istoricul Eugen Sendrea a demonstrat ieri prin discursul sau de ce trebuie apreciata etnia rroma si, mai ales, traditiile acesteia. “Se implinesc 153 de ani de la semnarea de catre Mihail Kogalniceanu a actului de dezrobire a tiganilor. Trebuie amintit aici faptul ca rromi s-au aflat intotdeauna in primele rânduri la majoritatea evenimentelor importante care au marcat intr-un fel sau altul istoria României. Primul ambasador al Bacaului a fost tigan”, a spus Eugen Sendrea. Acesta a facut referire la lautarul Angheluta care a ajuns sa cânte la curtea tarului Rusiei pe care l-a incântat cu vioara sa. Un alt ambasador al judetului nostru a fost fara indoiala Ion Dragoi, un artist desavârsit care a facut cinste si a stârnit aplauze penste tot pe unde a concertat. “La fel este si Cristi Tanase, un alt virtuos care lupta in prezent pentru pastrarea folclorului autohton. De altfel, foarte putini cetateni români sunt care fac asta, majoritatea fiind tigani”, a mai adaugat Eugen Sendrea”.
Gringo: “Imi pare rau ca nu au venit si autoritatile”
Ioan “Gringo” Vasile, liderul Asociatiei Autentic Rrom din Bacau a tinut sa precizeze in cuvântul sau faptul ca, incepând din 1990, data la care a fost semnat actul de dezrobire a rromilor a fost comemorata in fiecare an. Fie vânt, fie ploaie sau, cum este acum, ger si zapada, noi am fost aici. Pentru ca a fost un moment important care merita omagiat macat odata pe an aici, la statuia lui Mihail Kogalniceanu”, a spus Ioan Vasile care si-a manigestat, in acelasi timp, regretul vizavi de faptul ca reprezentantii autoritatilor bacauane nu au binevoit sa raspunda invitatiei de a fi prezenti la aceasta manifestare comemorativa. “Imi pare rau ca nu au fost aici si institutiile statului”, a mai spus “Gringo”.
Elogiu lui Mihai Merfea
Profesorul Mitica Pricopie, de la Scoala “G.M. Cancicov a adus, in timpul discursului pe care l-a tinut, un omagiu cunoscutului scriitor Mihai Merfea, autor al cunoscutei lucrari “Tiganii – integrarea sociala a tiganilor”. “Este foarte binevenita aceasta comemorare, mai ales ca ea vine la doar câteva saptamâni dupa ce am sarbatorit 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. As vrea sa amintesc faptul ca domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre acei lideri ai tarii care a fost mereu de partea rromilor. Totodata, trebuie sa aducem un omagiu regretatului Mihai Merfea, profesorul care a scris si a vorbit foarte bine limba rromani si a scos mereu in prim-plan traditiile rromilor”, a spus Mitica Pricopie.
Cultivarea traditiilor rromilor
Inspector scolar pe probleme de rromi, Anghel Nastase a amintit la comemorarea de ieri faptul ca prima atestare documentara scrisa despre existenta rromilor in România poate fi gasita la manastirea Voievoditia din Mehedinti. In acelasi timp insa, Nastase nu a omis sa prcizeze importanta pe care o are cultura tiganeasca in cadrul folclorului românesc in general. “Eu, ca formator si tinerii mediatori din comunitatile de rromi transmitem mereu mesajul ca avem datoria sa cultivam si sa simtim o stima deosebita pentru rromi si pentru traditiile acestora”, a mai completat Anghel Nastase.
Fara autoritati, doar reprezentanti de “conjuctura”
Cum aminteam anterior, nicium membru al administratiei publice locale sau judetene nu si-a facut aparitia in frigul si zapada din parc. Cu toate acestea, pot fi gasite circumstate oarecum atentuante in sensul ca, din cadrul Prefecturii a fost Ramona Dobrescu, consilier pe probleme de rromi, Consiliul Judetean a fost reprezentat de Ioan Vasile iar Primaria, de catre Ciprian Tanase. Asociatia Rromilor crestini a participat la comemorare prin vicepresedintele Dan Bejenaru.
Seminar comemorativ cu participarea presei
Dupa ce s-a consumat momentul comemorativ de la statuia lui Mihail Kogalniceanu majoritatea celor prezenti s-au deplasat la sediul Partidei Rromilor pentru a lua parte la seminarul tematic in cadrul caruia s-au rostit discursuri despre istoria rromilor, povestea dezrobirii, s-au prezentat realizarile dar si nerealizarile si proiectele de viitor ale rromilor bacauani.
Razvan SENDREA
tura asta e normal sa nu vina autoritatile. intai sa se invete sa se comporte in societate si dupa aia ii vom trata pe tigani cum isi doresc. prolema e la ei! au devenit un cancer al societatii.
Acesta este tupeul de zile mari a tiganilor,dupa ce se caca in fata usii ,bat la usa si cer si hirtie igienica.Kogalniceanu a facut si greseli una dintre ele a fost desrobirea tiganilor(si nu rromilor).Oricum problema lor cit de curind va fi rezolvata astfel: cu omitraliera si citeva grenade!!!