Da, am fost de multe ori, in cei peste 45 de ani de gazetarie, la Negulesti. E un sat indepartat, cum treci de Dealu Morii, spre dreapta, peste Berheci, un sat ca atatea altele. Altfel spus, un sat cu biserica si scoala si camin cultural si oameni a caror viata se petrece, in cea mai mare parte, la munca pamantului.
Ca ziarist ajungi acolo, vezi ce ai de vazut, discuti cu cine trebuie sa discuti, dupa care pleci si scrii. Scrii detasat, de cele mai multe ori „receâ€, depinde de subiect… Dar daca esti de acolo, din locul acela, daca te-ai nascut intr-una din casutele acelea cu pridvor si ferestre spre Rasarit si Miazazi si ai vazut acolo, prima oara, soarele si ulitele si ai baut apa de la fantana din rascruce, si ai simtit mirosul fanului si al graului batut de vantul fierbinte al verii si mirosul grajdului cu cele doua vaci si vitei si daca acolo te-au dezmierdat parintii si nasii si bunicii si oamenii din sat, si daca acolo ai invatat primele buchii…, scrisul tau porneste din suflet, se contopeste cu locul si cu oamenii aceia care au fost si care inca mai sunt, scrisul tau este adevarat, cinstit si curat ca apa de izvor.
Asa e cartea profesorului stefanache Spulber scrisa despre satul sau natal, Negulesti, comuna Dealu Morii. Am primit, cu placere si bucurie, cartea domnului Spulber, pe care am citit-o in doua seri. E o monografie ce merge pe calea deschisa de Dimitrie Gusti si, afirm fara a gresi, ca profesorul Spulber e un demn urmas al Maestrului.
Am primit multe astfel de monografii, de la prieteni profesori sau invatatori, lucrari pe care le-am citit cu interes si placere. Ca sa dau un exemplu, amintesc de lucrarea invatatorului Octavian Iftimie, din Tarnita, comuna Oncesti, carte pe care, de altfel, am si semnalat-o in presa… Acum zic, in ton cu prefatatorul lucrarii lui stefan Spulber, prof. dr. Gheorghe Felea, ca o astfel de intreprindere e cu atat mai meritorie, cu cat oameni de felul lui stefanache Spulber, „… fara a fi implicati, direct, in publicistica sau cercetare, se apleaca cu evlavie si ravna asupra evolutiei si identitatii nationale sau locale, incercand sa defineasca romanescul sau romanitatea, in multiplele lor ipostazeâ€.
Intr-adevar, autorul cartii „Negulesti, file de istorie†ii confera, astfel, cititorului, impresia ca el insusi, parcurgand filele lucarii, i-a cunoscut pe oamenii aceia de demult si pe oamenii aceia care, inca, traiesc, ca el insusi e infratit cu satul si imprejurimile, ca el insusi a respirat aerul acela pur al diminetilor de vara… E, aici, maiestria autorului, care nu-i doar un simplu „copist†al faptelor si locurilor, ci-i acel om pentru care locurile natale respira prin totii porii, fac parte din viata sa… il cunosc, de multi ani, pe profesorul stefanache Spulber, personalitate a vietii culturale a Bacaului, si ma simt onorat de prietenia sa.
Un barbat deosebit, cu o solida cultura, din varii domenii, fapt ce poate fi usor constatat si citindu-i cartea. Lucrarea sa se integreaza, astfel, in atat de pretiosul tezaur al scrierilor despre locuri, oameni, traditii care ne arata o istorie inaltatoare.
Eugen Verman
foarte frumos…….mie dor de satul meu negulesti