Accentul pe fermitate

Ministrul Internelor, Dan Nica, a organizat ieri o videoconferinta in care si-a somat aparatul din subordine – daca acesta nu va actiona urgent pe linia reducerii infractionalitatii, vor fi operate epurari, iar boerii din birourile inspectoratelor de Politie si Jandarmerie isi vor pierde scaunele. Anuntul ministrului urmeaza unui inceput de an dezastruos pentru imaginea lucratorilor Ministerului Administratiei si Internelor. Un val de jafuri, crime si tâlharii, semnificativ potentat de mass – media si de lipsa de discernamânt a unor organe politienesti care au ajuns, in cele din urma, sa fraternizeze cu vectorii fenomenului infractional, au facut ca MAI sa fie privat de o imagine publica satisfacatoare. Insa aceasta e doar o parte a problemei, iar gândirea unor solutii de durata la gravele probleme conjuncturale cu care se confrunta strada si pietonii ei ar ivi, fara indoiala, un intreg lant de slabiciuni deloc nevinovate. Am auzit de multe ori argumentul potrivit caruia sistemul in sine ar fi defectuos croit si, din cauza acestei hibe interne, din pricina acestui viciu presupus ascuns, el functioneaza cum functioneaza si – pe termen lung – devine un adapost administrativ al coruptiei (vezi cazul permiselor de la Arges, si nu numai). Problema este, in schimb, una de oameni – de lucratori. Când organele care ar trebui sa puna in opera rigorile legii si sa instituie un regim de intoleranta coercitie in mediul raufacatorilor, ajung sa doarma in acelasi pat cu infractori de cea mai joasa speta, defectele de sistem devin defecte umane. Iar fizionomia ambigua a sistemului, capata contur si claritate. De vina nu este sistemul, ci lucratorii care-l compun. Asa cum sistemul nu devine corupt sau ineficient decât prin largul concurs al lucratorilor corupti si ineficienti care inca-l mai populeaza si-l domina pe alocuri. Desigur, pot fi invocate aici o multitudine de argumente onorabile si plauzibile: de la lipsa unui numar suficient de cadre, pâna la protectia juridica deficitara a politistului/jandarmului, care e pur si simplu prea expus in fata raufacatorilor de o lege lipsita de limpezime si protectionism. Aceste argumente nu pot salva insa aparentele. Sistemul e gripat si flasc. Pariul cu fermitatea, instituit de intransigentul Nica, ar putea fi un prim semnal ca lucrurile s-ar putea misca. Ramâne de vazut in ce directie se vor misca ele.
Lucian BOGDANEL