Autoritatile bacauane sunt acuzate ca practica o politica de oprimare a minoritatii ceangaiesti. Pentru a ilustra discriminarile la care sunt supusi ceangaii, in Parlamentul Europei a fost proiectat marti un film realizat in 2004 in comunele Pustiana si Cleja.
Eurodeputatul ungar Gyorgy Schopflin a prezentat la Parlamentul European un un film documentar despre „oprimarea” minoritatii ceangailor din Moldova. Filmul intitulat „Fabricat in Romania. Copiii diasporei ceangailor din Romania” a fost regizat si produs de Zsofia Vitezy, in anul 2004, in comunele Pustiana si Cleja din judetul Bacau.
Fabricat in Romania
„in Romania traiesc circa 60.000 de membri ai comunitatilor ceangailor (Csango) – in Transilvania si in Moldova, la poalele Muntilor Carpati” – spune Zsofia Vitezy, producator si director al filmului. „Limba lor materna este maghiara. Cu toate acestea, ceangaii, care traiesc in sate mici, saracie si marginalizati, folosesc limba lor materna doar in cadrul familiei, trebuind sa vorbeasca romaneste atunci cand au de-a face cu oficialitatile, la dispensar, la scoala si la biserica”.
Producatorul filmului sustine ca persoanele care folosesc in aceste situatii limba materna sunt pasibile de pedeapsa si puse in situatii rusinoase. „Cativa profesori au inceput sa-i faca de rusine pe copiii care luau lectii de maghiara, iar preotii ii dadeau exemplu public de abatere si spuneau ca parintii ii trimit ei insisi pe calea pierzaniei” – mai spune Zsofia Vitezy. Copiii de 5 si 8 ani ai scolii din Pustiana au colaborat cu realizatorii acestui film.
„Am decis sa le dam chiar copiilor o camera de filmat si le-am cerut sa-si prezinte satul, viata si scoala. in paralel, o echipa de profesionisti filma, de asemenea; am inregistrat imagini scurte si declaratii ale copiilor in care ei ne spuneau despre experientele, visurile si temerile lor. La sfarsitul filmarilor, nu mai erau deloc speriati ca cineva ar dori sa-i arunce in strada sau ca i-ar pari profesorilor lor ca au lucrat cu o echipa de filmare ungureasca” – sustine Zsofia Vitezy in prezentarea filmului.
Catalin Mardare: „In nici un caz”
Senatorul de Bacau radu Catalin Mardare, fost prefect in perioada 2000-2004, spune raspicat ca nu se poate vorbi in nici un caz despre oprimarea ceangailor. „Fiind vorba despre un subiect sensibil, m-am informat la vremea respectiva. De fapt, nu e un subiect sensibil, este vorba despre un subiect pentru care exista unele interese sa fie sensibil”.
Mardare spune ca in toata perioada in care a fost prefect nu i s-a plans nimeni cu privire la posibila oprimare a ceangailor. Nici autoritatile locale si nici cei veniti din Ungaria in aceasta problema. In schimb, spune senatorul de Bacau, au fost incercari de a se crea incidente, cum a fost un caz in timpul recensamantului din 2002, cand o reclamatie, care s-a dovedit ulterior fara temei, a ajuns mai intai la Strassbourg si abia apoi la autoritatile bacauane.
Ioan Danila: „Toti se considera romani”
Profesorul Ioan Danila a publicat anul trecut o lucrare intitulata „Limba romana in graiul ceangailor din Moldova” ca raspuns la o lucrare aparuta la Budapesta si aflata inca din 1991 la Consiliul Europei. Conform „Atlasului lingvistic al graiului ceangaiesc din Moldova”, ceangaii din regiune ar vorbi numai limba maghiara. „Am avuzt ocazia sa discut cu oameni din 29 de localitati din judetele Iasi, Neamt, Vrancea si Bacau” – ne-a declarat profesorul Danila. „Toti se considera romani si cei mai multi vorbesc foarte bine limba romana”. Cat despre film, Danila crede ca e aceeasi situatie cu filmul Trianon, care a facut valva in trecut.
Cat sunt de oprimati „ceangaii” in judet ?
Cine au fost si sunt oprimati in judetul Bacau? Nu cumva romanii din Ghimes care au fost maghiarizati de-a lungul timpului? Nu cumva UDMR si ACM continua aceasta politica? Si atunci, cum putem pretinde ca „ceangaii” din Cleja si Pustiana sunt oprimati?
Pe raza comunei Cleja isi desfasoara activitatea fundatia „Siretul” care a organizat periodic impreuna cu profesorii de limba maghiara excursii cu copii de ceangai atat in zona Ardealului cat si in Ungaria. Politia n-a intervenit in nici un mod in organizarea si desfasurarea acestor activitati. Nu au fost verificati, cercetati ori sanctionati cetatenii maghiari – profesori ce predau limba maghiara in scoli.
De asemenea, nu au fost sanctionati copiii ori parintiii lor ceangai, pe motiv de studiere a limbii maghiare. Postul de politie Cleja nu a fost sesizat de Primaria sau scoala din localitate cu privire la incalcari ale legii invatamantului.
Invatatoarea Felicia Sarca, de la Scoala Racaciuni, a organizat in vacanta de primavara o excursie cu elevii elevii si tinerii din Racaciuni in Satu Mare. Postul de politie nu a intervenit sub nici o forma in impiedicarea organizarii acestor excursii, nu au fost efectuate verificari sau cercetari cu privire la organizatorii acestei excursii.
Invatatoarea Felicia Sarca se ocupa cu predarea limbii maghiare in satul Fundul Racaciuni, organizandu-si o sala de clasa in locuinta socrului sau, Constantin Sarca, unde participa in medie 10 -15 elevi din clasele primare si folosesc manuale de limba maghiara.
La scoala din satul Pustiana, comuna Parjol, nu au fost efectuate cercetari sau verificari cu privire la cetatenii maghiari, nu au existat sesizari din partea scolii sau primariei cu privire la studierea limbii maghiare in scolile de pe raza comunei. In comuna Gaiceana, Primaria a sesizat Postul de politie despre faptul ca Gherghely Csoma locuieste fara forme legale si preda limba maghiara in satul Arini si ca nu s-a prezentat la sediul Primariei pentru a solicita aviz de organizare a cursurilor de limba maghiara. Scoala Arini a sesizat ca activitatile desfasurate de Gherghely Csoma sunt in afara prevederilor legale”, se mentioneaza intr-un comunicat al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau.
Scoala noua pe pamant ceangaiesc!
Fundatia „Szent Ferenc” si Asociatia Ceangailor Maghiari (ACM) din Moldova a initiat construirea unui liceu in Moldova. Terenul destinat constructiei a fost achizitionat la 25 km de Bacau, in comuna Racaciuni. Pentru sprijinirea construirii institutiei, initiatiorii au editat „cupoane de caramida”.
„La Cleja, din peste 2000 de suflete, doar 20 fac parte din Asociatia Ceangailor Maghiari. Oamenii se simt si se stiu romani catolici. Problema este politica, asa cum a fost in 1953, cand MADOSZ -ul aducea in satele ceangaiesti profesori maghiari si obliga copiii sa nu invete in limba romana. Totul este provocat de emisari veniti dinafara. Noi nu avem nici o putere cata vreme Guvernul face afaceri cu UDMR. Ei impart pita si slana in aceasta tara. Politica nu are ce cauta nici in scoala nici in biserica”, declara preotul Augustin Pascariu din Cleja, in saptamanalul „Formula As”.
Dintr-o neasemuita grija pentru o asa-zisa „aparare” a intereselor ceangailor, in Romania s-au constituit tot felul de asociatii si fundatii. Misionarii acestora cutreiera satele ceangaiesti din judetul Bacau, incercand sa-i determine pe acestia sa se declare unguri. Spre disperarea lor, ceangaii resping cu indignare astfel de oferte. Acesti locuitori au insa nevoie de ajutorul cetatenilor Romaniei si al Guvernului.
In caz contrar, riscurile sunt enorme. In Romania sunt asigurate toate drepturile si libertatile cetatenesti, inclusiv aceea de a-ti declara apartenenta la o anumita etnie, in cazul nostru cea maghiara. Dar de aici si pana a face o desantata propaganda in slujba unor interese straine, care aduce o grava atingere a intereselor fundamentale ale tarii, este o distanta enorma, ca de la adevar la o minciuna sfruntata. Ceea ce a incercat sa faca Gyorgy Frunda in Parlamentul Europei.
D. MINDIRIGIU
„Interese geostrategice”
Directorul Centrului de studii europene Covasna-Harghita, Ioan Lacatusu, sustine ca Ungaria are interese geostrategice in problema ceangailor. „Ungaria are interesul sa depaseasca Muntii Carpati, iar asa-numitul pamant ceangaiesc este avanpostul mult visatului tinut Secuiesc autonom”, a afirmat Ioan Lacatusu.
El a precizat ca aceasta concluzie s-a desprins din articolele, interviurile, studiile si dezbaterile publicate in presa de limba maghiara, care a fost monitorizata de Centrul de studii europene din Sfantu Gheorghe in parteneriat cu Asociatia ceangailor ‘Dumitru Martinas’ din Bacau. Acelasi studiu releva faptul ca ceangaii prezinta interes si din punct de vedere demografic, fiind singura populatie „maghiara” cu un spor natural pozitiv. Ioan Lacatusu sustine ca disputele cu privire la identitatea si apartenenta ceangailor provin in principal din modul diametral opus in care acestia sunt tratati de romani, care ii considera o minoritate confesionala, si de maghiari, care ii considera o minoritate etnica.
‘Din pacate, exista o discrepanta mare intre modalitatea de abordare a acestei probleme in Ungaria, unde constituie o problema prioritara si pentru care se aloca fonduri, legislatie, energie si timp, si in Romania, unde este lasata pe umerii Episcopiei romano-catolice din Iasi, condusa de episcopul Petre Gherghel, si a unei organizatii neguvernamentale, respectiv Asociatia ‘Dumitru Martinas’, care e pe cat de generoasa pe atat de neputincioasa’, a afirmat Ioan Lacatusu.
„Ceangaii sunt catolici romani”
Pr. Isidor Disca, parohul Bisericii romano-catolice Fericitul Ieremia si decan de Bacau, a declarat, pentru Rompres, ca ceangaii „sunt catolici romani”, fapt demonstrat de o serie de documente, studii etnologice si carti care neaga originea lor maghiara. ‘Ceangaii nu sunt o minoritate etnica, ci religioasa – ei fac parte din cei peste 250.000 de romano-catolici din Moldova’, a spus pr. Isidor Disca.
Conform acestuia, cei care sustin cauza ceangailor in Consiliul Europei „prezinta situatia asa cum le place lor” si „fac propaganda”. Acuzele aduse autoritatilor romane, care chipurile nu le-ar respecta drepturile ceangailor, sunt „minciuni” promovate de cei care „vor sa ii maghiarizeze pe catolicii din Moldova”, a conchis pr. Isidor Disca.
Domni mei!
Aş fi foarte curios să aflu când se vor limpezi apele în judeţul Bacău şi satul meu natal Pustinana, de unde provin şi eu! Eu am plecat din sat încă de pe vremea defunctului pentru a da posibilitatea cel puţin copiilor mei de a învăţa şi limba maghiară, care defapt este limba maghiară a întrgului sat Pustiana chiar dacă în vorbirea curentă se foloseşte un dialect al limbii maghiare literare. Dealtfel acest lucru este cunoscut şi dv.oastră cei care susţineţi sus şi tare că aşa zişi ceangăi nu sunt maghiari. Mie şi sunt sigur multora din sat nu dv.oastră jurnalişti, cadrele didactice, preoţii smdp trebuie să ne spuneti ce suntem noi. În această privinţă decizia ne aparţine! Acestea fiind zise, consider că nu merită să dialogez mai mult cu acele persoane cărora degeaba încerc să le explic că albastru cerului e azuriu pe cănd dănşi tot continuă să afirme contrriul. O zi bună şi minte mai lucidă!
Ma bucur domnule Eross Peter ca ai curaj sa te deschizi si sa-ti spui pasul. Spunemi te rog! Nici la voi preotul nu vorbeste deschi cu oamneii, ca la noi, daca scoti un cuvant de ceangai, amuteste, parca iar fi frica, ca sunt microfoane in pereti. Oare ce le-au spus acolo la Iasi? Oare ce i-o fi zis securisti pe timpul lui Ceausescu (si p’orma), de le ingheata si singele cind e vorba de origini? Bunica mea nu a tinut secret originea noastra si a spus deschis tuturor ca se va intoarce pentru noi ziua dreptatii. Sper ca a avut dreptate. Pacat ca nu a venit revolutia mai demult, ca mai traiau vre-o cativa batrini, si lucrurile stateau altfel acum Le-a fost si lor frica pe vremea comunismului, ca nu mai aveau incredere nici in preoti, pentru ca erau mina in mina cu securitatea. Preotul nostru a recunoscut de revolutie. Al vostru?
Nea Bogdane! Preotul nostru tace si face! Nu am cunostinta ca in ultimul timp ar fi facut zarvă pe seama celora care gandesc altfel decat dumnealui. Intr-adevar a fost si bolnav, dar se pare ca si-a revenit. Dealtfel, m-am rugat si eu ptr. el si dupa cite stiu se bucura de toate de cele de ale vieti. Sta intr-un palat (casa parohiala) pe care l-a construit peste biserica(!) in asa fel, incit in acele sarbatori religioase, cind se obisnuia sa se inconjoare biserica, acuma nu mai e posibil acest lucru. Saraci oameni de rind nici nu i-si dau seama ca sunt purtati de nas. Si aici ma refer in special la acele vremuri, cind sa facut acel chimb de teren pe care sa construit casa parohiala. Initial nu a fost vorba ca casa parohiala va fi mai mare ca acel teren de linga biserica. Si uite asa, ca fara ca „dragi credinciosi†sa isi dea seama, o buna parte a cladiri se intinde si peste curtea biserici. Dar ma rog … sa ii dea Dumnezeu sanatate. Dumnezeu vede!