Sub aceasta titulatura, Vivariul ne ofera o noua expozitie de succes, cu pesti autohtoni si pesti exotici de o rara frumusete. Dintre pestii autohtoni sunt prezentati in acvarii speciile cele mai importante din apele de dealuri si câmpie, respectiv crapul (Cyprinus carpio), carasul (Carassius carassius auratus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), bibanul (Perca fluviatilois), rosioara (Scardinius erythrophtalmus), platica (Abramis brama), mreana (Barbus barbus), stiuca (Esox lucius), salaul (Lucioperca lucioperca), cleanul (Leuciscus cephalus), scobarul (Chondrostoma nasus).
CRAPUL (Cyprinus carpio)
Pestele cel mai cunoscut si mai caracteristic pentru apele noastre de ses. In tara noastra se intâlnesc doua forme deosebite de crap : crapul salbatic din Dunare, Delta si din unele balti, având corpul acoperit cu solzi si mai alungit, si crapul de crescatorie, care este mai inalt decât fratele sau din apele naturale. Uneori, corpul crapului din iazuri si helesteie poate fi acoperit cu solzi, alteori nu. Crapul prefera apele statatoare cu fund mâlos sau lutos, unde se recunoaste dupa basicutele de aer si norii de mâl pe care ii ridica in preajma lui. Lungimea obisnuita a crapului salbatic este de 30-50 de cm, iar greutatea de 1-2 kg, mai rar 4-6 kg. S-au pescuit, insa, si exemplare de peste 1 m, având o greutate de 25-30 kg.
CARASUL (Carassius auratus gibelio)
Peste rezistent la conditiile precare din natura – lipsa de oxigen, de hrana, etc. Este o specie care se intâlneste in toate apele. Traieste in apropierea fundului, scormonind namolul, insa ii place daca locul de trai este primenit de un curent slab de apa. Se hraneste cu hrana vegetala (plante acvatice, seminte, resturi vegetale) si animala (racusori, insecte si larve, viermi). Carasul nu creste prea mare: lungimea obisnuita este de 15-25 cm, iar greutatea medie de 100-250 g. Se pescuiesc si exemplare de 1-1,5 kg greutate, insa mai rar.
SOMNUL (Silurus glanis)
Somnul traieste preponderent in ape curgatoare, dar a fost semnalat si in apele statatoare, cu fundul nisipos. Are corpul masiv, capul turtit de sus in jos, gura larga, inzestrata cu dinti marunti asezati ca peria, doua perechi de mustati mai mici (pe buza inferioara) si o pereche mai lungi (pe cea superioara). Consuma cu precadere tipari, obleti, platici. Se hraneste si cu broaste, viermi, larve de insecte, raci si, in ultima instanta, cu toate organismele vii aduse de curentul apei. Fiind un peste lacom, inregistreaza un ritm de crestere relativ mare: in 4-5 ani poate atinge greutatea de 5 kg. Lungimea obisnuita a somnului este de 80-100 cm, iar greutatea de 5 kg. S-au capturat si exemplare de 100-120 kg.
LINUL (Tinca tinca)
Este un locuitor al apelor statatoare: iazuri, balti, lacuri, bratele moarte ale râurilor. Se recunoaste cu usurinta, dupa aspectul sau exterior: corpul lui este protejat cu solzi mici si moi, acoperiti cu un strat gros de mucus. Din aceasta cauza, pestele aluneca din mâna când vrem sa-l prindem. Este apreciat pentru carnea lui dulce si gustoasa. În ape naturale se hraneste cu larve, viermi, insecte, melci mai mici, particule de plante submerse, resturi de vegetatie, inghite uneori si namolul bogat in resturi organice. Lungimea obisnuita este de 25 de cm, iar greutatea medie de 300-400 de gr. În mod exceptional se gasesc si exemplare de 60-70 cm, care cântaresc 6-7 kg.
BIBANUL (Perca fluviatilis)
Traieste in ape statatoare sau in cele cu un curs foarte domol. Este un peste rapitor, care se hraneste cu icrele altor pesti, cu pestisori mici, viermi, insecte, melci mai mici. Ataca si devoreaza pestii care sunt bolnavi. Lungimea obisnuita este de 15-25 de cm, iar greutatea de 300-500 grame. În mod exceptional se gasesc si exemplare de 40-50 de cm, care cântaresc 1 kg.
BIBANUL SOARE (Lepomis gibbosus)
Este un peste vorace. În iazuri nu este deloc binevenit: daca se inmulteste, face pagube mari, consumând multe icre si puiet. Este insa foarte apreciat, din cauza ca are un colorit splendid, care intrece coloritul multor specii de pesti ornamentali de la tropice. Atinge 15 cm. Spatele este verzui, laturile corpului si abdomenul aurii, impodobite cu numeroase pete. Este un peste nelinistit, bataios.
ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)
Traieste in apele statatoare dulci, uneori chiar si in cele slab salmastre. Este un peste cu un colorit destul de frumos, având inotatoarele si ochii de culoare rosie (de unde ii vine si denumirea populara). Se hraneste cu larve, viermi, insecte, particule de plante submerse si resturi de vegetatie. Creste pâna la dimensiunea de 15-25 de cm, iar greutatea nu depaseste 200 de grame.
PLATICA (Abramis brama)
Este o specie larg intâlnita in bazinul Dunarii inferioare. Traieste in apele statatoare din lunca si Delta Dunarii, dar si in cursul inferior al râurilor noastre mai mari, dar o intâlnim si in unele lacuri si balti. Se recunoaste dupa corpul turtit, comprimat lateral, spatele inalt si arcuit, precum si dupa capul mic, cu botul ascutit. Se mentine in apropierea fundului, acolo unde vegetatia submersa nu este prea abundenta si unde poate scormoni nestingherit mâlul in cautarea hranei, care se compune din larve de insecte, crustacee si moluste de pe fundul apei, resturi vegetale. Lungimea obisnuita este de 25-35 de cm, iar greutatea medie de 0,4-1 kg. S-au prins uneori şi exemplare de 60-70 de cm, iar greutatea de 3-4 kg.
MREANA (Barbus barbus)
Traieste in apele colinare, unde prefera zonele cu fundul nisipos sau cu prundis marunt. Este un peste de fund, care isi cauta hrana prin colturi, dupa bancurile de nisip, la intâlnirea a doi curenti, la gura afluentilor, dupa bolovani. Este un bun inotator, care isi schimba locul de trai, in special noaptea. Se hraneste cu lipitori, raci mici, viermi, moluste. In apele noastre, mreana creste relativ mare, ajungând pâna la 10 kg greutate. Lungimea obisnuita este de 35-60 cm, iar greutatea medie de 1-2 kg.
STIUCA (Esox lucius)
Este una din cele mai cunoscute specii din apele noastre. E un peste foarte lacom, de aceea i se mai spune si lupul baltilor, desi traieste si in lacuri, in apele curgatoare de ses sau in unele lagune litorale. Prin botul sau in forma de rata, corpul alungit si tarcat, stiuca se deosebeste de la prima vedere de ceilalti pesti. Sta nemiscata (singuratica) la marginea stufariilor, de unde se arunca in avânt dupa prada. Se hraneste in special cu pesti, si este vestita prin canibalismul sau. In mod obisnuit are o lungime de 30-50 de cm (exceptional 1,2-1,5 m) si o greutate de 0,6-2 kg. Stiuca se reproduce cel mai devreme dintre pestii indigeni (februarie-martie), iar dupa aceasta perioada are o pofta de mâncare de nedescris.
SALAUL (Lucioperca lucioperca)
Alaturi de stiuca, este specia preferata de toata lumea, pentru carnea gustoasa. Este un rapitor nobil, apreciat in special de catre cei care tin regim. Salaul are corpul alungit, rotund, aproape fusiform si o gura mare, cu dinti puternici. Cele doua aripioare dorsale au niste pete specifice, de aceeasi culoare cu dungile transversale de pe corp. Ii plac apele limpezi, unde poate sa observe cu usurinta prada. Se gaseste in apele cu curs domol, cantoneaza in locurile cu fund nisipos. Se hraneste cu guvizi, obleti, babuste si alte specii de talie mica, fiind un excelent rapitor. La vârsta de 3-4 ani atinge greutatea de 2-3 kg si chiar mai mult. In medie, exemplarele prinse ating greutatea de 1-3 kg si lungimea de 40-70 cm. S-au prins mai rar si exemplare de 8-10 kg.
CLEANUL (Leuciscus cephalus)
Desi este un peste tipic de ape colinare, cu fundul tare, limpezi si cu un curs mai vioi, totusi el se intâlneste in toate apele curgatoare, incepând cu cele de munte si terminând cu cele care se varsa in Dunare. Cleanul este un peste foarte frumos, are corpul alungit, acoperit cu solzi albi, tiviti pe margine cu o dunga din punctisoare negricioase. Spatele pestelui este gros, putin arcuit. Capul cleanului este mare, cu gura situata la vârful botului. In apele noastre, cleanul creste relativ repede: de le eclozarea din icre (mai-iunie) si pâna toamna ajunge la 6-10 cm. Lungimea medie variaza intre 30-50 cm, iar greutatea între 0,3 si 0,8 kg, dar deseori se prind exemplare de 50-60 cm si o greutate de 2-2,5 kg. S-au semnalat mai rar si exemplare de 4 kg.
SCOBARUL (Chondrostoma nasus)
Este un peste tipic pentru apele colinare. Se hraneste cu speciile de alge-verzi ce cresc pe bolovanii din apa. Are corpul zvelt, asemanator cu cel al cleanului. Se recunoaste usor, dupa botul sau proeminent si trunchiat la capat, asemenea unui nas. Gura scobarului este inferioara si dreapta. Traieste numai in ape curgatoare, stând indeosebi in locurile cu fundul pietros, unde se tine in cârduri. Reproducerea in apele noastre are loc intre 20 si 30 aprilie, când se aduna in cârduri si mai numeroase, fiind atât de blând, incât poate fi prins si cu mâna. Acest peste creste destul de repede si este foarte prolific. Lungimea lui obisnuita variaza intre 25 si 30 de cm, iar greutatea medie intre 300-500 gr. In zonele amintite mai sus, exemplarele mari ajung pâna la 35-40 cm.
Pagina realizata de
Director adj. dr. Ortansa JIGAU
Conservatori: Emil Corduneanu si
Marinela Schultz
