Lupta politica pe eurofonduri: Miza de 130 de milioane de euro pe crearea operatorului judetean de utilitati

alpa.jpgConstituirea operatorului judetean de utilitati genereaza o noi frictiuni administrative intre Consiliul Judetean si Primaria Bacau. Institutia edilitara este acuzata de seful CJ ca tergiverseaza crearea operatorului, termenul limita stipulat de normativele europene in vigoare fiind septembrie 2009. Alaturi de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB), operatorul judetean de utilitati va face parte dintr-un binom institutional care va asigura accesul administratiilor locale din Bacau la fonduri europene destinate finantarii proiectelor de alimentare cu apa si canalizare.

Nu mai putin de 130 de milioane de euro stau deasupra crearii operatorului judetean de utilitati. Ploaia de bani va putea fi accesata de administratiile locale din judet, prin intermediul acestuia, pentru realizarea de proiecte de alimentare cu apa si canalizare, insa constituirea propriu-zisa a operatorului intârzie din cauza mai multor contre administrative pe care Primaria Bacau si CJ si le aplica de o bucata de timp. In teorie, crearea ADIB, la care s-au raliat 85 de consilii locale din judet, ar fi trebuit sa simplifice lucrurile, insa disensiunile majore au aparut la constituirea operatorului, prin posibila fuziune dintre SC Compania de Apa si Apa Serv, cele doua companii furnizoare de utilitati care opereaza in Bacau. Fuziunea, sustinuta de mai multa vreme de presedintele CJ, Dragos Benea, treneaza si, momentan, face obiectul unor interese politice subterane care ar putea escalada odata cu apropierea de data scadenta din luna septembrie.

Dilema impunerii unui trend managerial

Potrivit spuselor lui Benea, miza majora a crearii mamutului de utilitati este, alaturi de semnificativele fonduri europene, imprimarea unei linii manageriale distincte. Benea a lasat de inteles ca atât CJ, cât si Primaria Bacau cauta sa-si impuna agenda in planul conducerii viitorului operator de utilitati. „Vorbim de un operator de utilitati unic, la nivel de judet. Daca vorbim de judet, eu cred ca e normal ca CJ sa impuna o linie directoare acestui operator. In acest fel, ar spori si sentimentul de siguranta in rândul consiliilor locale din localitatile mici circumscrise mediului rural. CJ a dirijat administrativ judetul si si-a impus agenda administrativa in judet”, a explicat el. Benea a mai spus ca in eventualitatea in care constituirea operatorului de
utilitati esueaza, ADIB ar putea interveni si impune un furnizor unic. „Daca nu exista pace sub maslin pe acest subiect e posibil ca acest operator unic de utilitati sa se constituie in jurul unui singur furnizor, la cererea ADIB”, a mai afirmat presedintele CJ. Acesta ar putea fi Apa Serv, in ipoteza in care proiectul fuziunii cu SC Compania de Apa pica.

Sume frumusele pentru aglomerarile urbane

Aglomerarile urbane din judet, in frunte cu cea de la Bacau, ar urma sa obtina finantari grase pentru proiectele de utilitati, daca totul decurge conform planului. Conform documentatiei oficiale existente la nivelul CJ, aglomerarea urbana Bacau ar avea dreptul
sa utilizeze 28 de milioane de euro, in timp ce aglomerarile de la Onesti, respectiv Moinesti, vor beneficia de câte 15 milioane de euro pentru dezvoltarea de proiecte pe utilitati. Peste cele doua aglomerari se situeaza cea de la Darmanesti care ar putea obtine pâna la 17 milioane de euro. „Daca e sa-mi reprosez ceva, e ca nu am accelerat infiintarea acestui operator regional, sub egida Apa Serv, inca din octombrie 2008. Se putea face asta, dar as fi fost acuzat din toate partile ca am interese. Ramân la parerea ca cea mai buna solutie este fuziunea dintre cele doua entitati”, a precizat Benea. Pe termen scurt, administratiile locale din judet ar putea accesa aproximativ 130 de milioane de euro, fonduri europene destinate investitiilor in utilitati. Crearea ADIB si posibila fuziune a SC Compania de Apa si Apa Serv, sub umbrela unui gigant de utilitati regional, fac parte dintr-o strategie judeteana mai ampla care prevede atragerea a aproximativ 1 miliard de euro, pe o perioada de 30 de ani, pentru astfel de proiecte.
Lucian BOGDANEL

Adauga un comentariu

*