Energie şi schimbare climatică

Când Dalai Lama a fost invitat la Parlamentul European,
pe 4 decembrie 2008, si-a început discursul cu urmatoarele
cuvinte: „Sperati tot ce e mai bun, dar pregatiti-va pentru tot ce
e mai rau”. Liderul tibetan a proiectat evolutia acestei prioritati,
pe fundalul negocierilor globale, cât se poate de realist, în
contextul actual, când înca binele Pamântului este prioritatea de
pe locul doi. Traim într-o schimbare rapida, atât a climei cât si a
oamenilor – diversitatea care ar trebui sa ne îmbogateasca,
tocmai prin aceea ca evidentiaza prin ce suntem fiecare
deosebiti, a devenit, la fel ca biodiversitatea, un fapt reversibil.
Variatiile climatice au existat si vor exista mereu ca un
rezultat al cauzelor naturale. Totusi, cauzele naturale pot explica
o mica parte a încalzirii globale. Majoritatea covârsitoare a
oamenilor de stiinta sunt de parere ca aceasta încalzire se
datoreaza concentratiei tot mai ridicate de gaze cu efect de sera,
generate de activitatile umane, care blocheaza caldura. La nivel
global, temperatura medie a aerului la suprafata a crescut în
ultimii 100 de ani cu 0,74 grade C si cu aproape 1grad C în Europa,
ceea ce se traduce printr-o încalzire neobisnuit de rapida. De fapt,
secolul XX a fost cel mai cald secol, iar anii 1990 au fost cei mai
calzi 10 ani din ultimii 1 000 de ani. Schimbarile climatice au deja multe
consecinte si impacturi vizibile: Topirea calotelor polare: suprafata de
gheata arctica de la Polul Nord s-a micsorat cu 10 % în ultimele decenii,
iar grosimea ghetii deasupra apei a scazut cu aproximativ 40 %. De
cealalta parte a lumii, portiuni ale paturii de gheata de pe continentul
Antarctic au devenit instabile. Retragerea ghetarilor: este posibil ca
75 % din ghetarii din Alpii elvetieni sa dispara pâna în 2050.
Cresterea nivelului marilor: în ultimul secol, nivelul marilor a
crescut cu 12 – 22 cm si deja se prevede ca va creste si mai
repede în viitor. Fenomene extreme: în ultimul deceniu, au avut loc
de trei ori mai multe catastrofe naturale cauzate de vreme decât în anii ’60,
inclusiv valuri de caldura, inundatii, secete si incendii ale
padurilor. Toate aceste tipuri de evenimente au un pret economic
si uman foarte ridicat. Natura sub amenintare: multe animale si plante
nu se vor putea adapta la temperaturile ridicate si la schimbarile produse
în habitatele lor naturale. În decembrie 2007, la Conferinta Natiunilor Unite
privind schimbarile climatice de la Bali , toate marile tari au
fost de acord sa înceapa negocieri la nivel international pentru
abordarea problemei schimbarilor climatice dupa 2012, când
Protocolul de la Kyoto expira. Progresul a continuat si în anul
urmator la Poznan, în Polonia, scopul negocierilor continue
fiind asigurarea unui acord pâna la sfârsitul lui 2009, la
Conferinta Natiunilor Unite privind schimbarile climatice de la
Copenhaga. Dovezile ştiinţifice curente arată că efectele
schimbărilor climatice vor rămâne controlabile doar dacă
temperaturile globale nu vor creşte cu mai mult de 2°C peste
nivelurile preindustriale. Pentru ca acest lucru să se întâmple,
emisiile globale trebuie să atingă un vârf până în 2020 şi apoi
să fie reduse la 50% faţă de nivelurile din 1990, până în
2050.
La începutul lui 2009, Comisia a prezentat privind
modalitatea de atingere a acestor obiective. Ele includ
creşterea sumelor de bani investiţi în dezvoltarea tehnologiilor
cu puţine emisii de carbon, mai ales în ţările în curs de
dezvoltare, surse inovatoare de finanţare internaţională, o
piaţă internaţională a carbonului până în 2015 şi măsuri
pentru a ajuta ţările să se adapteze la schimbările climatice.
„Oamenilor le lipseşte exerciţiul iubirii” spunea Oana
Pellea, actriţă binecunoscută publicului român. Consider că
acest exerciţiu este unul aplicabil atât oamenilor cât şi
planetei pe care trăim şi care ne iartă în fiecare zi foaia de
hârtie nereciclată, sticla de suc aruncată pe jos şi nu la coşul
de gunoi şi chiar vorbele „poluante” pe care ni le adresăm şi
care nu pe noi ne afectează, ci pe ea, pe mama-natură.
Angajamentul începe de la fiecare dintre noi: individ,
colectiv, stat, Uniunea Europeană, populaţia de aproximativ 6
miliarde a Pământului. Şi trebuie să înceapă acum!
Notă:Datele statistice şi ştiinţifice au fost preluate de pe siteul
Directoratului General pentru Mediu, din cadrul CE:
http://ec.europa.eu/environment/climat/campaign/what/fightingcc_ro.htm
Mădălina Manolache
Info Officer Europe Direct Bacău