Romica, probleme ma?

Aroma ciolanului stârneste pasiuni si nostalgii virile in constiinta penelistilor. Ei se declara impotriva unei ordonante de urgenta, vrând parca sa arate ca sunt stupefiati nu de iminentele schimbari de la vârful deconcentratelor, ci de executia sumara in care, tehnic vorbind, acestea se vor produce. Senatorul Berca, o forma fara fond, a declarat ieri ca prin Ordonanta 37 administratia autohtona revine la practicile din anii ’50 – ’60. Dl. Berca stie istorie, desi nu-i decât un fost inginer. El uita sa spuna, si cred ca o face premeditat, ca guvernul Tariceanu, din care domnia sa a facut parte cu vârf si indesat, a redimensionat aparatul bugetar, transformându-l intr-o foarte eficienta masina de tocat avutul public. Daca Nastase a lasat un sistem bugetar ce ingurgita 4 la suta din PIB pentru a functiona, liberalii au reusit performanta sa dubleze costul de tinere in viata al sistemului, acesta ajungând sa consume 8 la suta din PIB-ul pe 2008. Ce fel de administratie a fost aceasta? Unul, fara indoiala, pagubos si contraproductiv. Nu mai spun aici ca prin „afacerea Sterling”, Tariceanu si ai lui au reusit performanta incredibila de a negustori chiar pielea ursului din padure. Un sistem bugetar care aduce a gaura neagra nu poate fi revitalizat si reformat decât daca vointa politica descaleca pâna in zona lui capilara, la nivel de institutii descentralizate locale. Prefer o asumare politica a unui act, fapt ce-l face mult mai usor de penalizat daca e gresit, decât nasirea unui sistem bugetar monstruos, in care singurele criterii de selectie operationale erau incumatrirea si nepotismul administrativ. Liberalii spun ca pe vremea lor se organizau concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere. E adevarat, in parte, dar ce fel de concursuri? Ele nu puteau fi catalogate nici macar pornind de la auspiciile proastei regii de care aveau parte si care vadeau, explicit, putregaiul disimulat sub coaja atent vopsita. Dl. Stavarache, un specimen care a facut din profesorii si directorii scolilor bacauane prizonieri si servi, stie foarte bine acest lucru. Cu un tichet, fie el semnat de primar, nu se face primavara in administratie. In plus, mi se pare ca liberalii au omis, cu buna stiinta, doua lucruri. Primul, ca ordonanta mult blamata ar putea fi declarata neconstitutionala de catre CCR, caz in care modul de schimbare a directorilor de deconcentrate trebuie urgent regândit, iar al doilea, ca ordonanta ar putea functiona bine mersi si asa-zisele efecte negative ale ei sa nu fie decât un grosier pretext de muget electoral exersat, ca antrenament politic, prin conferinte de presa. Daca asa stau lucrurile, propriul profil si caracter politice ii dau dreptul primarului sa strige. Intr-o punga.
Lucian BOGDANEL