Clădirile marcate cu bulină roşie sunt primele în pericol să se prăbuşească în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată. Un raport ONU, dat publicităţii de curând, avertizează că peste un milion de români ar putea fi afectaţi, în cazul producerii unui seism de peste 7 grade pe scara Richter. Statul român a luat în ultimii ani măsuri de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, însă locatarii şi asociaţiile de proprietari nu s-au grăbit să beneficieze de fondurile destinate renovării imobilelor. Ministerul Dezvoltării a aprobat, în 2009, un buget de 10 milioane de lei pentru consolidarea clădirilor din clasa întîi de risc seismic. Numai în Bucureşti sunt peste 300 de imobile incluse înceastă clasă, iar până acum doar 14 au fost stabilizate, iar alte 7 sunt în curs de consolidare. În cazul unui cutremur, pericole pot apărea şi din cauza distrugerii reţelelor de alimentare cu gaze şi energie electrică. Nici oamenii surprinşi de un eventual seism în stradă nu ar fi feriţi de pericole, din cauza panourilor publicitare care s-ar putea prăbuşi. Un raport ONU, publicat de curând, arată că pe lista celor mai afectate ţări în caz de cutremur se numără România, Italia şi Grecia. Bucureştiul este a doua capitală din Europa, după Lisabona, cu risc seismic ridicat. Distrugerile ar fi mari: zeci de mii de clădiri ar fi avariate, iar alte mii s-ar prăbuşi într-un final, în urma unui cutremur grav. Specialiştii dau însă asigurări că în România nu există pericolul unui seism puternic. Cel mai devastator cutremur înregistrat vreodată în ţara noastră a avut loc pe 4 martie 1977. Seismul a înregistrat 7,2 grade pe scara Richter şi a durat aproximativ un minut. În întreaga ţară, peste 1.500 de oameni au murit atunci sub dărâmături. Cele mai multe victime, în jur de 1400, s-au înregistrat în Capitală. Aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Epicentrul cutremurului din i77 a fost localizat tot în zona Vrancei, la o adâncime de circa 100 km. Sâmbătă seară s-a produs un cutremur, cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. Epicentrul seismului a fost localizat la o adâncime de 120 de kilometri. La bucureşti cutremurul s-a simţit cu o intensitate de 3 – 4 pe scara Mercalli.
Cutremure istorice
În România, majoritatea cutremurelor s-au produs în zona Vrancea. Primul cutremur major consemnat de istorie în ţara noastră s-a produs pe data de 29 august 1471 şi a avut o magnitudine cuprinsă, conform estimărilor, între 6,9 şi 7,1 grade. Seismul a fost consemnat şi de cronicarul Grigore Ureche într-una din scrierile sale. El spunea că acesta a avut loc „în vreme ce au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea Sucevei, deplasându-i masa”. Alte două cutremure puternice s-au produs în anul 1738, primul pe 8 mai şi cel de-al doilea pe data de 31 mai. Descrierea celui de-al doilea seism a fost consemnată într-o psaltire slavo-română: „Când au îmblat văleatu 1738, s-au cutremurat pământul în luna lui maiu în 31 de zile, amiază-zi, foarte tare, şi s-au dus spre răsărit şi iar s-au întors îndărăt. Şi pomii se clătinau, ca de vânt, şi au prăpădit casele şi au făcut pământul mare huet. Şi miercuri se cutremură”. În 1802, pe 26 octombrie, s-a produs un seism cu magnitudinea de 7,9 grade. În cronicile şi însemnările Bisericii Ortodoxe se arată că atunci „au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot” şi că, tot atunci, „s-a rupt turnul cel înalt, Colţea”, care era podoaba oraşului, „iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene”. Pe 23 ianuarie 1838, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 – 6,9 grade s-a soldat cu 8 morţi, 14 răniţi, 36 de case distruse în Bucureşti. Acest cutremur a provocat modificări importante în aspectul morfologic al teritoriului extracarpatic, ducând la formarea Lacului Roşu ca urmare a prăbuşirii unui munte. Mai recent, pe 10 noiembrie 1940, s-a înregistrat un cutremur localizat tot în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri şi a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Acesta a fost primul seism consemnat de istoria contemporană a României. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Cel mai cunoscut este cutremurul de pe data de 4 martie 1977, care s-a soldat cu 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Tot oraşul Zimnicea a fost distrus, şi s-a trecut la reconstruirea sa din temelii. Printre victimele cutremurului s-au numărat şi câteva personaje marcante, precum Toma Caragiu. Cutremurul s-a produs în zona Vrancea, la ora 21.22, la o adâncime de 94 de kilometri şi a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
In caz de cutremur:
– Nu vă rezumaţi la a vă apleca sau ascunde sub diverse obiecte, de exemplu birouri sau maşini, pentru că riscul este foarte mare în aceste situaţii. – Câinii, pisicile şi copii mici se ghemuiesc uneori natural în poziţia fetală. Este un instinct natural de supravieţuire. Cel mai sigur este să vă ghemuiţi lîngă un obiect mare, de exemplu o canapea care se va comprima într-o oarecare măsură, dar care va lasă un gol lângă el. – Clădirile din lemn sunt cele mai sigure clădiri în timpul unui cutremur, deoarece lemnul este flexibil şi se mişcă cu forţă cutremurului. Dacă acea clădire din lemn se prăbuşeşte, sunt create mari goluri de supravieţuire. De asemenea, clădirile din lemn au mai puţină greutate concentrată care se poate prăbuşi. Clădirile din cărămizi se vor sparge în cărămizi individuale. – În cazul unui cutremur produs în timp ce vă aflaţi în pat, cel mai indicat este să vă rostogoliţi pur şi simplu lângă pat, unde se va crea un vid de siguranţă.
– Niciodată nu folosiţi scările. Scara este cea mai vulnerabilă parte a unei clădiri şi prezintă cel mai mare risc de prăbuşire. – Mergeţi lângă zidul exterior al clădirilor sau în afara lor dacă este posibil. Este mult mai bine să vă situaţi cât mai aproape de exteriorul unei clădiri decât în interior. – Dacă vă aflaţi în maşină, încercaţi să trageţi calm pe dreapta şi să vă adăpostiţi lângă autoturism.
(sursa: Antena3)
