Social-democraţii şi-au stabilit strategia pentru campania pentru europarlamentare, în urma unei şedinţe de cinci zile, în care liderii PSD şi aproximativ o mie de membri ai echipelor de campanie au căzut de acord asupra liniilor generale. Secretarul general al PSD şi şef al campaniei electorale, Valeriu Zgonea a precizat că mesajul va fi axat pe opoziţia „stânga-dreapta”, social-democraţii urmând să îi asocieze pe partenerii de guvernare cu duşmanii României din UE, liderii europeni ai dreptei care s-au pronunţat împotriva cetăţenilor români în recentele scandaluri în care au fost implicaţi aceştia. „Strategia de campanie se bazează pe antagonismul stânga-dreapta şi vom spune românilor că dacă îi votează pe cei de la PDL votează Dreapta Europeană, adică pe cei care au înjurat România, pe Berlusconi, pe extremiştii britanici; îl votezi pe Stolojan, îl votezi pe Berlusconi!, cam acesta ar fi mesajul”, a afirmat Zgonea. Sloganul partidului pentru alegerile din iunie urmează a fi stabilit în săptămânile următoare, împreună cu câţiva strategi americani. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, recent, că partidul pe care îl conduce ar trebui să accentueze poziţia pe care a avut-o în Parlamentul European, unde a apărat în interesele românilor din celelalte state ale Uniunii Europene.
PDL basculează în sondaje
Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de CURS, la comanda sitului Politico.ro, în cazul în care săptămâna viitoare ar avea loc alegerile pentru Parlamentul European, Alianţa PSDAPC ar obţine 30% din totalul voturilor exprimate, devansând, astfel, PDL-ul, care ar trebui să se multumeasca doar cu 26% din sufragii. Procentele, care confirmă evidenta scădere în popularitate a democrat-liberalilor în topul preferinţelor românilor, sunt cuprinse într-un sondaj de opinie realizat in perioada 8-16 aprilie. Pe locurile următoare se regăsesc, în urmatoarea ordine: PNL – 19%, PRM – 7% şi UDMR – 7%. Fiica mai mică a preşedintelui Traian Băsescu, care va candida din postura de independent, ar obţine 4% din voturi, procent suficient pentru a dobândi mandatul de eurodeputat. Social-democraţii, împreuna cu aliaţii conservatori, sunt marii câştigători şi la capitolul atragerii voturilor celor indecişi. Atfel, studiul relevă faptul că PSDAPC ar obtine 28% din opţiunile de vot ale românilor nehotărâţi in privinţa formaţiunii pe care o susţin sau nu vor să voteze. PNL ar reuşi să atragă 17% din sufragiile indecişilor, PDL – 16%, PRM – 15%, Elena Băsescu – 6%, iar UDMR – 3%.
Băsescu şi Geoană în turul 2
În ceea ce priveşte opţiunile de vot ale românilor la viitoarele alegeri prezidenţiale, actualul şef al statului, Traian Băsescu, este cotat cu 32% din voturi, fiind urmat de Mircea Geoana – 23%, Crin Antonescu – 20%, George Becali – 10%, Corneliu Vadim Tudor – 9% şi Principele Radu – 3%. Sondajul CURS prezintă câteva răsturnări de situaţie în raport cu sondajele anterioare în care PDL-ul era cotat ca primul partid în topul preferinţelor românilor, fiind urmat de PSDAPC. De asemenea, PNL a crescut cu aproximativ două procente faţă de ierarhiile anterioare. Un alt aspect important îl constituie şi scăderea popularităţii lui Traian Basescu în rândurile românilor, acesta pierzând peste cinci procente faţă de cifrele din sondajele anterioare. Potrivit sondajului, 36% dintre cei chestionaţi au afirmat că se vor prezenta la urne în cazul alegerilor europarlamentare în timp ce pentru alegerile prezidenţiale, peste 70% din români intenţionează să voteze. Demersul sociologic a fost organizat în perioada 8 – 16 aprilie 2009, pe un eşantion de 1067 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României cu o marjă teoretică de eroare de A/-3% la un nivel de încredere de 95%. Tipul eşantionului este probabilist, stratificat în funcţie de regiune istorică, mediu rezidenţial (urban/rural) şi mărimea localităţilor urbane, cu selecţie aleatoare a localităţilor, a secţiilor de votare în cadrul localităţilor, a gospodariilor în cadrul secţiilor de votare şi a respondenţilor în cadrul gospodăriei; sondajul a fost realizat în 41 de localităţi urbane (inclusiv Bucureşti) şi 36 de localităţi rurale la nivel naţional. Modul de intervievare a fost faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor, folosind un chestionar standardizat.(sursa: Politico.ro)
