Conferintele Bibliotecii Judetene „Costache Sturdza” Bacau au ajuns la a V-a editie, care s-a consumat ieri, 5 mai 2009, de la orele 13.00, in Sala Multimedia, inregistrând o noua reusita de public (coordonatori: Gabriela Muraru – directorul Bibliotecii Judetene „C. Sturdza” si Ioan Enache, bibliotecar metodist). Oaspetele publicului bacauan a fost, la aceasta editie, filologul, scriitorul, eseistul si traducatorul Ovidiu Hurduzeu, doctor in stiinte umaniste al Universitatii Stanford, SUA. Conferentiarul, nascut in Bucuresti, la 12 iunie 1957, a debutat cu proza in anul 1988, dar, dupa plecarea sa in America, s-a impus in constiinta cititorilor din România cu eseuri fulminante antiglobaliste, anti manipulare, anti dictatura, anti corporatiste, afirmând cu putere valentele persoanei umane, intr-o foarte apreciata serie de eseuri, publicate in „România literara”, „Idei in dialog”, „Convorbiri literare”, „Rost” s.a. La fel de incitante sunt si cartile sale „Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley”, Timpul, Iasi, 2005, „Unabomber. Profetul ucigas”, Logos, Bucuresti, 2007 si „A Treia Forta: România profunda”, aceasta din urma scrisa in colaborare cu bunul sau priten si coleg de idei, Mircea Platon, iesean de origine si doctorand in istorie la Ohio State University.
Tehnologia buna si tehnologia nociva
Ovidiu Hurduzeu a sustinut conferinta cu tema „Tehnologie si libertate, in contextul globalizarii accelerate a lumii”, un titlu intelectualizat prin cele doua concepte pe care le contine, dar care ascunde, de fapt, foarte incomoda pozitie a autorului impotriva globalizarii si, mai ales, contra incorsetarii, ca sa nu zicem incatusarii libertatii umane prin instrumentele tehnologiei moderne. Ovidiu Hurduzeu ne-a vorbit, printre altele, despre libertatea istoriei si istoria libertatii, despre conceptul „persoana-eveniment”, „mondializarea angrenajului tehnologic”, „universalizarea tehnologiilor moderne”, dar si despre „spiritualitatea cibernetica”, „logica instrumentala a tehnologiei”, „dezumanizarea accentuata”, „operatiunea de ornamentare” s.a.
„Omul – numar” si rolul salvator al ortodoxiei
Despre libertatea noastra, pusa in pericol, despre „reducerea omului la o masina eficienta in plan tehnologic”, despre aparitia „oamenilor numere” si despre rolul ortodoxiei in lucrarea de salvare a poporului român a vorbit si parintele calugar Filoteu Balan, informatician umblat prin lume, cult si foarte bine informat, actualmente secretarul Mânastirii „Petru Voda” din judetul Neamt si ucenic al vestitului arhimandrit Iustin Pârvu. Parintele Filoteu Balan a concluzionat: „Cu adevarat liberi vor fi numai oamenii care vor lupta si vor reusi sa iasa din sistemul tehnologic global”. Despre cartea „România profunda” si despre ideile formulate de autor au vorbit prof.univ.dr. Stefan MUnteanu, Ioan Enache, tânarul istoric Alin Popa, Marilena Donea, Viorel Savin, Dumitru Braneanu, autorul raspunzând apoi numeroaselor intrebari formulate de ascultatori.
Ioan Maric si „România adevarata”
Asa cum ne-a obisnuit, Biblioteca Judeteana a organizat conferinta ca pe o manifestare complexa, in deschidere fiind vernisata generoasa expozitie de pictura naiva „România adevarata” de Ioan Maric, pictorul naiv român cu cele mai multe premii nationale si internationale, prezentat de scriitorul Viorel Savin. „Fiecare tablou al lui Ioan Maric are o poveste si toate impreuna spun povestea satului românesc autentic, pictorul prelucrând lumea satului intr-un mod cu totul si cu totul personal, care-l face inconfundabil si care l-a facut cerut la atâtea si atâtea expozitii nationale si internationale”, a spus Viorel Savin.
Cartea-eveniment a anului
In partea finala a manifestarii a fost lansat volumul „A Treia Forta: România profunda”, semnata de Ovidiu Hurduzeu si Mircea Platon, aparuta la Editura Logos la sfârsitul anului 2008. De altfel, foarte recent, mai exact la 25 aprilie 2009, „A Treia Forta: România profunda” a luat Premiul cartea-eveniment a anului 2008, acordat de revista „Convorbiri literare” din Iasi. Autorii si-au explicat demersul publicistic inca de pe coperta: „Publicam aceste eseuri in speranta ca vor ajuta la coagularea unei „a treia forte”. Intre capitalismul fostilor comunisti si marxismul de salon pe banii corporatiilor occidentale, intre cârdasia politico-economica pozând in piata libera si lichelismul ideologic corporat pozând in nonconformism de stânga, intre vechiul si noul establishment, România profunda a disparut in exil interior sau propriu-zis. Propunem acest manifest la doua mâini in nadejdea ca va ajuta la identificarea unei „a treia cai”. Una de intors acasa”. (St.O.)
