Aproape 700 de crese au dispărut în România, în 20 de ani.În România functionează 287 de crese, cu aproximativ 11.000 de copii, fata de 902 unitati înainte de 1989, în care erau cuprinsi peste 90.000 de micuti.
Din cauza lipsei legislatiei privind educatia copiilor în vârsta de pâna la trei ani, unele crese s-au dezvoltat fara o structura consistenta sau fara standarde educationale clare. Pentru educatia timpurie exista o diversitate de institutii, cum ar fi Centrele de zi pentru copiii sub sase ani aflati în situatie de risc, coordonate de Direcţiile Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Centre de zi sau gradinite particulare pentru copiii sub sase ani, aprobate de Ministerul Educatiei, gradinite cu cresa pentru copiii din aceeasi grupa de vârsta ca si cei din centrele de zi, sub sase ani, gradinite pentru copiii între trei si sase-sapte ani. Toate sunt finantate de Consiliile Locale si sunt coordonate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii(MECI). Pentru a putea mentine personalul angajat, cresele pentru copii între patru luni si trei ani primesc si copii peste trei ani. Acestea sunt finantate si coordonate de Consiliile Locale, fara o supervizare din punct de vedere profesional si fara standarde educationale sau de alt tip, potrivit unui documentul de pe site-ul MECI. Înainte de Revolutie, cresele au fost în responsabilitatea Ministerului Sanatatii, dar din 2002, Ministerul Sanatatii a lasat cresele fara nicio identitate formala si fara sprijin guvernamental.
Cresele au disparut din lipsa de copii
În unele tari, autoritatile locale ofera reduceri ale costurilor serviciilor, în special pentru familiile sarace sau pentru cele cu doi sau mai multi copii în cresa, un exemplu în acest sens fiind Franta. De-a lungul anilor, un numar insemnat de crese din România a fost desfiintat din lipsa de copii, astfel incât, in momentul de fata, cele ramase nu mai fac fata solicitarilor. Din cele 20 de crese de stat, existente la inceputul anilor ‘90, in judetul Bacau, acum au ramas doar cinci(!), unde functioneaza 13 grupe cu 378 copii. Din acestia, 61 au sub doi ani, iar 317 peste doi ani. Mai exista o gradinita particulara care primeste copii in regim de cresa, de sub doi ani. Cine nu-si aminteste de cresele „Partizanul”, „Confectia” sau „Avicola”? In Bacau functioneaza si o cresa cu program saptamânal, in Cartierul CFR. In România mai sunt funcţionale 40 de crese. Mai mult, nu exista la ora actuala criterii care sa permita acreditarea acestor servicii la standardele Uniunii Europene. Doar 3,3 la suta dintre copiii sub trei ani din România se afla in centre de ingrijire(crese, camine), in timp ce in Finlanda rata este de 35,7 la suta iar in Danemarca, de 83 la suta!
MECI propune servicii la domiciliu
MECI ar putea sa opteze pentru servicii comunitare sau la domiciliu pentru copiii acestor familii în asa fel încât acestia sa nu fie privati de îngrijire medicala si educatie timpurie. Nu exista un organism reglator responsabil în problema creselor si, de aceea, responsabilitatea administrativa ramâne în grija autoritatilor locale. Sistemul anterior, care furniza numai servicii de paza, cu ceva sprijin medical, predomină înca. Aspectele care tin de educatie si de îngrijirea psihologica nu sunt îndreptate catre copiii care vin în aceste institutii. Mai mult, nu exista un sistem de formare continua a personalului, care este alcatuit în principal din lucratori în domeniul sanatatii. Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, apreciaza ca educatia timpurie, cea din perioada zero-trei ani, este foarte importanta pentru evolutia viitoare a copiilor. „Foarte multi specialisti pe domeniul educatiei spun ca achizitiile copiilor din perioada zero-trei ani sunt foarte importante pentru evolutia ulterioara. Educatia timpurie presupune personal didactic, dar si medical. De aceea, as vrea ca acest segment de pregatire sa îl dezvoltam în parteneriat public-privat”, a spus ministrul Educatiei, conform Mediafax. Ministerul Educaţiei susţine proiectul privind educaţia timpurie, dar pentru aplicarea lui este nevoie de implicarea mai multor instituţii, nu numai a MECI.
Dan MINDIRIGIU
Stefan OLTEANU
