Desi despre ardeleni se spune ca ar avea o gândire mai inceata, in sensul bun al cuvântului, la fel cum in unele parti ale vechiului regat se spune ca bunul croitor masoara de 10 ori inainte de a taia o data, totusi dl Boc, premierul României, infirma aceasta sustinere. Domnia sa s-a dovedit partizanul „asumarii raspunderii guvernului”, ceea ce inseamna in fond ignorarea Parlamentului in luarea unor hotarâri care sa exprime vointa corpului legislativ care, conform Constitutiei României, elaboreaza legile pe care executivul este tinut sa le aplice.
Printre cele mai recente nazbâtii ale premierului venit de peste munti, dar cu consecinte din cele mai profunde este si cea privind „asumarea raspunderii” guvernului pentru elaborarea codurilor – cel penal si de procedura penala si cel civil si de procedura civila. Tras de mâneca, probabil de unii adevarati juristi din preajma sa, si-a temperat elanul prin amânarea aplicarii codurilor pentru anul 2011. In acelasi timp si Parlamentul va fi repus in drepturile sale constitutionale. Aici lucreaza si Comisia juridica a carei rol apare evident in aceasta problema, care angajeaza viitorul juridic al României.
Este stiut ca in ce priveste Codul civil, de exemplu, el fiinteaza de peste doua secole, fiind puternic influentat de vestitul Cod civil Napoleon. Despre acest monument juridic, insusi marele imparat al Frantei a afirmat ca este cea mai importanta victorie fata de cele repurtate pe câmpurile de lupta. Desigur, cele 2281 de articole ale Codului Napoleon reprezinta o opera colectiva, dar la baza sa stau si azi idei si gândire napoleoniana. Au ramas celebre si cuvintele rostite de imparatul francezilor colectivului de juristi francezi implicati in elaborarea celebrei legislatii civile franceze: „Vreau un Cod penal pentru un imperiu”. Prin contrast Shakespeare, in piesa sa „Richard al III-lea”, pentru a se salva, monarhul britanic oferea un regat pentru un cal. Geniul lui Bonaparte este subliniat de Emil Ludwig – unul din numerosii biografi celebri ai imparatului, care a pus in gura acestuia o alta fraza celebra rostita catre membrii colectivului de elaborare a Codului: „nu sunteti aici, domnilor, ca sa fiti de parerea mea, ci spre a o exprima pe a d-voastra! O voi compara apoi cu a mea si voi vedea care e mai buna.”
Spre bucuria si mândria noastra, România s-a aflat printre primele tari care si-au insusit principiile si normele Codului Napoleon. S-a dovedit ca a fost un cod care a infruntat veacurile si care stapâneste si azi, daca nu in litera sa, in spiritul sau, o mare parte a lumii civilizate.
Napoleaon si-a dat ultima suflare – natural sau provocat, pe insula Sfânta Elena. Dar amintirea sa va ramâne vesnica, caci desi invins in final pe câmpul de lupta de coalitia anglo-germana, opera sa juridica va ramâne peste secole, ea cuprinzând pe lânga Codul civil din 21 martie 1804 si Codul de procedura civila (1806), Codul comercial (1807). Totodata, dreptul penal francez a fost ilustrat de Codul de procedura penala (1808) si Codul penal (1810).
Se poate afirma ca atât in domeniul militar cât si in cel juridic, imparatul francez a stralucit printre cele mai impunatoare figuri ale istoriei.
Av. Gh. DALBAN
