Este al 11-lea an consecutiv de când Asociatia Nationala „Cultul Eroilor” Bacau, cu sprijinul unor unitati militare din Garnizoana Bacau si a Protopopiatului Bacau Sud, il comemoreaza pe eroul capitan Ioan Boros, primul ofiter al Armatei Române, cazut la datorie pentru neam si tara, in ziua de 29 iunie 1940, adica in preliminariile celui de-al doilea Razboi Mondial.
Datele biografice ale eroului capitan Ioan Boros, derularea evenimentelor istorice din vara anului 1940 precum si modul cum a fost ucis de catre trupele sovietice, bravul erou, ne-au fost transmise de catre d-l profesor doctor Ioan Murariu, pe care le relatam mai jos.
Capitanul Ioan Boros s-a nascut in ziua de 14 martie 1906 in orasul Sfântul Gheorghe din judetul transilvanean Trei Scaune fiind singurul copil al sotilor Ioan si Maria Boros. Tatal sau era crescator de oi, si, practicând transhumanta, a ajuns si in orasul Bacau, unde s-a stabilit definitiv. Adolescentul Ioan Boros a urmat cursul inferior al liceului in orasul Bacau, dupa care a fost dus de parinti la Iasi, unde a absolvit Liceul Militar. In anul 1927, absolvind si Scoala Militara de Ofiteri de Artilerie, a obtinut gradul de sublocotenent. A avansat apoi la gradul de locotenent in 1931, si la cel de capitan in 1938, fiind o vreme si profesor la un liceu militar.
Dupa cum se stie, integritatea teritoriala a tarii noastre a fost grav amenintata prin odiosul pact Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, in prezenta lui I.V.Stalin, in ziua de 23 august 1939. Acest pact era insotit de un Protocol aditional secret, care prevedea intentia Uniunii Sovietice de a anexa Basarabia româneasca. Aspra Bucovinei, sovieticii nu au emis atunci, nici o pretentie. Dar dupa exact un an, când Franta a fost invinsa de Germania, iar Romania a ramas complet izolata pe plan international, I.V.Stalin a considerat momentul ca deosebit de favorabil, pentru a anexa nu numai Basarabia, dar si Bucovina. In cele din urma, guvernul sovietic a renuntat la sudul Bucovinei si in zilele de 26 si 27 iunie 1940 a adresat României doua Note ultimative, cerându-ise sa evacueze imediat Basarabia si jumatatea de nord a Bucovinei.
In luna iunie 1940, când se intâmplau eceste evenimente foarte grave, cele doua regimente bacauane de atunci, adica 16 Artilerie si 27 Dorobanti, se aflau dislocate in partea de nord a judetului Dorohoi, deci in fostul tinut Herta, situat intre Basarabia, Bucovina, si Vechiul Regat al Romaniei. Capitanul Ioan Boros facea parte din Regimentul 16 Artilerie Bacau si comanda o baterie de tunuri. El cunostea foarte bine Tinutul Herta, format dintr-un oras si 27 sate curat romanesti, nu este nici parte a Basarabiei, nici parte a Bucovinei, iar de la posturile de radio românesti si straine aflase ca România, amenintata cu razboiul, a fost silita, la, 28 iunie 1940, sa cedeze Basarabia si nordul Bucovinei, dar nu si teritoriul din Vechiul Regat, precum Tinutul Herta, care in 1918 nici nu s-a unit cu România, deoarece mai inainte de acel an nu s-a aflat sub nici o stapanire straina.
Dar ostasii sovietici, dupa ce au ocupat Basarabia si nordul Bucovinei la 28 iunie, au intrat cu tancurile si pe teritoriul fostului tinut Herta in zorii zilei urmatoare, 29 iunie, având o harta ale carei margini, fiind trase cu un creion gros, cuprindeau si Herta. Atunci, la ora 4 dimineata, in fata bateriei de tunuri a capitanului Ioan Boros au aparut doua tancuri sovietice.
Câtiva tanchisti si asa-zisi parlamentari au venit la capitanul Boros, cerându-i sa le predea tunurile bateriei.Bravul capitan a incercat sa le explice ca ei nu se afla nici in Basarabia, nici in Bucovina, ci in orasul Herta din Romania Veche. In loc sa se retraga din teritoriul ce nu le fusese cedat de guvernul României, sovieticii au deschis focul asupra artileristilor români. Dar iata ce s-a scris in procesul-verbal al Regimentului 16 Artilerie in ziua de 29 iunie 1940: „In dimineata zilei de 29 iunie 1940, la orele 4, localitatea Herta a fost ocupata de armata rusa, cu elemente mecanizate. La aceasta data, Bateria I era instalata pe pozitie in Herta, sprijinind un detasament de infanterie. Doua din cadrele de lupta ce intrasera in localitate au aparut in pozitia Bateriei si au cerut ca Bateria sa se predea. Capitanul Boros a incercat sa parlementeze cu rusii, insa ei au tras fosuri de arma si de pistoale omorându-l pe loc, cazând la datorie intre ostasii si tunurile Bateriei sale”.
In acelasi timp a mai fost ucis sublocotenetul in rezerva Alexandru Dragomir, in vârsta de 26 ani, nascut in orasul Focsani din judetul Putna, de profesie avocat, precum si soldatul evreu Iancu Solomon, in vârsta de 22 de ani, nascut in localitatea Moinesti din judetul Bacau.
De transportarea la Dorohoi a corpului neinsufletit al capitanului Ioan Boros s-a ocupat capitanul Traian Jugireanu.
Eroul Ioan Boros a fost inmormântat in Dorohoi, cu onoruri militare, in ziua de 1 iulie 1940, deci exact cu 69 de ani in urma. Tot atunci, si tot in Dorohoi, a fost ingropat si soldatul Ioancu Solomon, in cimitirul evreiesc din localitate. Mai târziu capitanul Boros a fost reinhumat aici, in Bacau, adica in orasul unde se nascuse intr-o casa de pe strada calea Marasestilor nr.72.
La numai câteva saptamâni dupa moartea lui Ioan Boros s-a nascut fetita acestuia, careia i s-a dat numele de Ioanita.
Dupa un an de ocupatie sovietica, de asasinate si deportari in Siberia, Tinutul Herta a fost eliberat de Armata Romana.
Atunci, in 1941, in orasul Herta a fost ridicata o Troita in amintirea celor trei eroi. La slujba crestineasca de pomenire care s-a tinut intr-o scoala din Herta, a participat si vaduva lui Ioan Boros, precum si Ioanita, fiica lui, in vârsta de un an. Cu acea ocazie, guvernatorul român al Bucovinei a prins de gâtul Ioanitei un lantisor cu cruciulita de aur si cu urmatoarea dedicatie: „De la taticul tau”.
In ziua de 29 iunie 1998, la prima comemorare a eroului, a participat si fiica lui, d-na Ioanita, care este medic in municipiul Constanta si colonelul in retragere Traian Jugureanu, camaradul lui, cel care s-a ocupat de transportarea de la Dorohoi la Bacau a capitanului Ioan Boros. Pentru noi toti românii si pentru armata tarii noastre, capitanul Ioan Boros nu este numai un erou ca atâtia altii, ci si un simbol al curajului, eroismului, devotamentului, si dragostii de tara, deoarece in iunie 1940, din proprie initiativa si prin jertfa suprema, a salvat onoarea Armatei Române, care, in imprejurarile grave de atunci, si fara voia ei, a trebuit sa abandoneze fara lupta, Basarabia si Nordul Bucovinei.
Multumim Protopopiatului Bacau Sud, personal parintelui Constantin Gherasim, pentru slujba de pomenire a eroului capitan Ioan Boros, unitatii militare de tancuri, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Mr.Constantin Ene”, a judetului Bacau, pentru sprijinul acordat asociatiei noastre la comemorarea si omagierea eroului de la Herta.
Sa-i fie vesnica amintirea si recunostinta din sufletele noastre !
Presedintele A.N.C.E „Colonel Corneliu Chiries” Bacau
Col (r)
Paul Valerian Timofte
