Cine naseste contrabanda?

Suntem asaltati de comunicate ale Politiei. Avem o captura de nu stiu câte pachete de tigari si am retinut un contrabandist sau doi; i-am dat amenda si am confiscat marfa. Cam asta auzim zi de zi. Dar, totusi, de ce fenomenul nu inceteaza, ba chiar capataa amploare pe zi ce trece? De ce oamenii simpli prefera sa-i protejeze pe contrabandisti, cumparând de la acestia si incalcând ei insisi legea?
Evident, motivul este pretul. Pe piatta neagra, tigarile si baututra sunt cu 25 la suta mai ieftine. Asta spune mult despre cât de incarcat pentru produsele respective a ajuns costul la taraba in România, cu atâtea accize „pe lux” si taxe „pe viciu”. In conditiile in care contrabandistii risca foarte mult si continua sa vânda asa de ieftin, inseamna ca au un profit tentant. Pai, sa calculam: 5 lei pachetul de tigari cu filtru, inseamna ca ei au profit 2,50 lei, pretul cu care cumpara marfa din Republica Moldova sau Ucraina. Asta inseamna ca pretul de cost al unui pachet este de cel mult 1,50 lei, in conditii de productivitate egale cu cele din România. Dar amarâtul de cetatean din tara noastra trebuie sa plateasca 6,50 lei sau mai mult! Greu suportabil pentru un salariat, care din banii astia si-a putea incropi un prânz. Cu alte cuvinte, cam 5 lei din fiecare pachet pachet de tigari se duc la stat, cam 150 de lei pe luna de la un singur fumator sau 1 miliard pe luna (250 milioane euro), la nivelul intregii populatii. Cam asa si-au facut calculele guvernantii, dar contrabandistii deja iau o felie mare din suma respectiva.
O dovada mai graitoare in privinta spolierii la care este supus simplul cetatean de catre cei ce conduc economia nici ca se putea. In loc sa creeze conditii pentru ca tara sa produca, alde Tariceanu, Vosganian si Boc completeaza bugetul bagând adânc mâna in buzunarul omului de rând. Ei au nasit contrabanda cu tigari si alcool care pune gheara pe România, in ciuda eforturilor Politiei. Ca au facut-o involuntar, din prostie si nepricepere, nici nu mai conteaza. Nasilor, la mai mare! (Cornel PINTER)