Praful ne înghite copiii cu totul

În şase luni, concentraţiile de dioxid de azot şi de praf au depăşit cotele admise pentru un an întreg. Incidenţa astmului bronşic la copiii sub 14 ani a crescut, în Bucureşti, de la 5% la 7%, în ultimii cinci ani. În termeni medicali, creşterea este spectaculoasă, iar medicii pediatri sunt de acord cu premisa că Bucureştiul a ajuns un loc atât de poluat încât nu e recomandat să-ţi creşti copiii aici. „Cei mici sunt mai activi, aleargă mai mult, inspiră mai des şi devin mai vulnerabili, astfel că sunt mai expuşi la îmbolnăviri decât adulţii”, susţine dr. Nicole ta Bâscă, de la Institutul de Pneumologie.
Pe primele şase luni ale anului, staţiile de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat deja un număr foarte mare de depăşiri ale valorilor maxime admise. În cazul dioxidului de azot, au fost 11 depăşiri înregistrate de staţia din Mihai Bravu, în timp ce staţia din Berceni a depistat nu mai puţin de 25 de depăşiri ale valorii maxime. Pentru dioxidul de azot se tolerează un număr maxim de 25 de depăşiri într-un întreg an calendaristic. La Berceni limita a fost atinsă după numai şase luni.
Situaţia cea mai alarmantă o reprezintă concentraţia de pulberi (praf) din aerul respirat. În numai şase luni din 2009, s-au înregistrat 40 de depăşiri la Cercul Militar, 57 la Mihai Bravu, 24 la Titan, 57 la Drumul Taberei, 14 la Baloteşti, 29 la Măgurele, 29 la Lacul Morii şi 27 la Berceni.
În cazul pulberilor sunt admise maximum 35 de depăşiri într-un an, deci cotele deja depistate sunt alarmante în majoritatea zonelor din Bucureşti. Doar valorile pentru dioxid de sulf şi plumb se află sub valorile limită.
Cei mai expuşi la hidrocarburi sunt copiii din sectorul 1, unde funcţionează cinci mastodonţi industriali. „Creşterea într-un mediu poluat se traduce clinic foarte simplu: creşte riscul efectelor iritante la nivelul căilor respiratorii, apoi acestea devin toxice, alergizante şi, în cele din urmă, devin cancerigene. Cu cât aerul este mai poluat, cu atât se reduce şi gradul de sănătate şi speranţa de viaţă”, a explicat prof. dr. Cristian Didilescu, de la Institutul de Pneumologie.