Proiectul Codului Educatiei a fost trimis marti dupa-amiaza tuturor inspectoratelor scolare judetene si suntem siguri ca, la ora când cititi aceste rânduri, foarte multe cadre didactice au accesat deja site-ul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii sau site-ul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau pentru a cunoaste continutul acestui cod atât de controversat chiar cu mult inainte de a fi postat pe un site si de a fi supus dezbaterii publice. Profesoara Theodora Sotcan, inspector scolar general adjunct la I.S.J. Bacau, care s-a si grabit sa ne trimita Codul Educatiei prin e-mail imediat dupa ce-l primise de la M.E.C.I., ne-a si declarat de altfel ca „sunt de asteptat multe, foarte multe sugestii privind modificarile ce trebuie operate in aceasta prima forma a acestui document atât de important pentru sistemul de invatamânt”.
Un proiect ambitios, dar … cu puncte discutabile
Noul Cod si-a propus, printre altele, sa asigure cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la invatatura, adica, mai exact, pentru educatia si formarea profesionala, organizarea si functionarea sistemului national de învatamânt, organizarea retelelor de invatamânt, evaluarea, autorizarea si acreditarea furnizorilor si programelor de educatie si formare profesionala, cadrul national al calificarilor, recunoasterea studiilor, titlurilor, diplomelor, certificatelor de studii si calificarilor profesionale si statutul personalului didactic. Proiectul este, sa recunoastem, unul foarte ambitios, dar contine numeroase ambiguitati care se cer eliminate pe parcurs. Astfel, la articolul 8, privind invatamântul obligatoriu, se stipuleaza ca invatamântul obligatoriu are o durata de 13 clase si cuprinde grupa mare (pregatitoare pentru scoala), invatamântul primar (clasele I-IV), invatamântul gimnazial (clasele V-VIII) si invatamântul liceal (clasele IX-XII/XIII). Pâna aici, totul e clar. Numai ca, in acelasi articol 8, se precizeaza ca obligatia de a frecventa invatamântul obligatoriu la forma de zi inceteaza la vârsta de 16 ani. Adica, dupa implinirea vârstei de 16 ani, toti elevii de la forma de zi pot evada la forma de invatamânt liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta ? Foarte multi liceeni s-ar putea implica in aceasta mare evadare, indeosebi acei care acumuleaza in primul semestru peste 100 de absente nemotivate si risca exmatricularea.
Noutati, pe niveluri
Se precizeaza, in proiectul noului document educational, ca sistemul national de invatamânt este organizat pe niveluri. In ce priveste invatamântul preuniversitar, acesta va cuprinde următoarele niveluri: educatia timpurie, formata din nivelul ante-prescolar (0 – 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 – 6/7 ani) cuprinzând grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala; învatamântul primar: clasele I-IV; învatamântul secundar, care va cuprinde învatamântul secundar inferior (gimnaziu, clasele V – VIII), învatamântul secundar superior (liceu, clasele IX – XII/XIII) si învatamântul tertiar non-universitar, adica invatamântul postliceal. O alta noutate interesanta consta in precizarea ca elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale dovedite pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar sau universitar, cu conditia ca cei doi ani sa nu cuprinda anul terminal.
Scoala propune, Ministerul dispune
Conform Codului Educatiei, in actuala sa forma, elaborarea, aprobarea si aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitatile de invatamânt anteprescolar, prescolar, primar si gimnazial se realizeaza in opt etape succesive: 1) unitatea de invatamânt propune planul de scolarizare; 2) Consiliul Local aproba proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitatile de invatamânt din aria geografica proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local in ceea ce priveste, cel putin, evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local; 3) inspectoratul scolar consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu in colaborare cu consiliile locale si unitatile de invatamânt, cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de invatamânt, pentru fiecare localitate si la nivel judetean, in conditiile legii; 4) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii consolideaza, evalueaza si, dupa caz, corecteaza, obligatoriu in colaborare cu inspectoratele scolare, cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de invatamânt, pentru fiecare judet si la nivel national, in conditiile legii; 5) cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de invatamânt, se aproba anual prin hotarâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat inaintat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii; 6) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii repartizeaza fiecarui inspectorat scolar cifrele de scolarizare pe niveluri si forme de invatamânt; 7) inspectoratul scolar repartizeaza fiecarei unitati de invatamânt cifrele de scolarizare, pe niveluri si forme de invatamânt; 8) unitatea de învatamânt pune in aplicare planul de scolarizare aprobat. Cu alte cuvinte, una ceri, alta primesti, trebuie sa te multumesti. O talie mai sfrijita a invatamântului, dupa buget. (St.O.)
E PROST , NU ARE NIMIC ORIGINAL .E FACUT IN DISPERARE………..