Inchirierea unei masini, pentru trei zile, costa la Rethymno 180 de euro, in care este inclus si pretul unui plin de benzina. Dar merita, pentru ca altfel, fara masina, ramâi dependent de organizatorii excursiilor pe insula. Cu masina ta, poti face in trei zile de zece ori mai mult dect organizatorii de excursii intr-o saptamâna si, apoi, mergi unde vrei, stai cât vrei si pleci când vrei, ba mai ai si suficient timp pentru a culege informatii. Asa ca, dupa vizita la Palatul Phaestos, urmatoartea destinatie a fost celebrul site arheologic de la Knossos. Palatul de la Knossos reprezinta cel mai mare site arheologic din Creta, datând din epoca bronzului. Aflat la 5 km de Heraklion, lânga Malia si Phaestos, acest site pastreza vestigiile unei stravechi cetati grecesti, descoperita si restaurata in anul 1900, de catre Sir Arthur Evans, unul dintre pionierii arheologiei moderne. Se presupune ca palatul Knossos a fost centrul religios si politic al civilizatiei minoice, fiind ridicat intre 1700 – 1400 i.Chr. Legenda spune ca a fost proiectat de Daedalus pentru regele Minos al Cretei si ca aici se afla celebrul labirint care adapostea Minotaurul, creatura pe jumatate om si jumatate taur, avându-i ca parinti pe sotia regelui Minos si taurul mitic trimis de zeul Poseidon. Excavatiile din aceasta zona au scos la iveala importante ruine ale palatului lui Minos, acum partial restaurat, si ale imprejurimilor sale, Propylea, lungile coridoare, interpuntile, porticele si curtile. Arheologii sunt de parere ca in anul 1750 i.Chr. un puternic cutremur a devastat constructiile din Knosos, Phaistos si Malia, astfel ca, dupa 50 de ani, un alt palat mai mare si mai luxos a fost inaltat in locul celui vechi. Palatul din Minos a fost construit pe mai multe nivele, care comunicau prin trepte, sala tronului celui mai vechi dintre marile regate ale Europei avea un tron gratios, cu spatar inalt, sculptat in piatra, flancat de fresce reprezentând grifoni. Palatul era prevazut cu un sistem de canalizare, lucru rar intâlnit in acea vreme. Camerele erau legate intre ele prin coridoare care formau un adevarat labirint si erau grupate in jurul unei curti centrale, fiind echipate cu sisteme de ventilatie, de luminare si de scurgere a apei! Palatul de la Knossos are o structura de labirint. Acest simbol al labirintului, intâlnit des si in decoratiuni, era simbolul palatului de la Knossos. Legenda spune ca Minotaurul, jumatate om si jumatate taur, fusese inchis in inima palatului, astfel incât nu a mai putut iesi din labirint. Chiar si acum, labirintul de pasaje intrerupte des de ruine par sa se miste si sa-si schimbe pozitia in timp ce treci printre ele. Peretii interiori erau decorati cu fresce in culori vesele, podeaua era acoperita cu pardoseala, iar stâlpii de lemn de chiparos, montati cu vârful in jos, erau sustinuti de baze solide de piatra. Frescele de pe peretii palatului infatiseaza multimea intr-o zi de sarbatoare, scene de lupte cu tauri sau frumoase si elegante femei minoice, sugerând faptul ca femeile aveau o pozitie importanta la acea vreme. In spatele palatului erau amenajate locuintele demnitarilor, ale muritorilor de rând, bucatarii, sali de mese, bai, depozite, ateliere s.a. In perioada lui de glorie, acest adevarat complex urban a adapostit in jur de 100.000 de oameni! Nu-i de mirare, deci, judecând dupa proportiile si mijloacele tehnice din acea vreme, ca ridicarea acestui urias palat-cetate a durat mai mult de trei secole. Cele mai multe dintre obiectele de mare valoare apartinând perioadei minoice, ceramica realizata in stil Kamares, vase de piatra si superbe bijuterii din aur sunt adapostite astazi in Muzeul Arheologic din Heraklion, capitala insulei Creta. Complexul arheologic de la Knossos, construit in urma cu aproape patru milenii, impresioneaza puternic si azi, atât prin dimensiunile sale, cât si prin simtul arhitectonic, urbanistic si estetic al constructorilor sai. In drum spre Heraklion si, de aici, mai departe, spre Rethymno, gonind cu masina de-a lungul tarmului, esti urmarit mereu de puternicele impresii gravate in memorie dupa vizitarea acestui site arheologic de exceptie, unic in Europa.
Fotoreportaj realizat de
Stefan OLTEANU