Codul Educatiei, pe felii
Noutatile din invatamântul preuniversitar ( 2 )

Continuam astazi prezentarea Codului Educatiei, cu accent tot pe noutatile din invatamântul preuniversitar. De aceasta data, ne-am oprit la unele precizari din proiect menite sa revigoreze invatamântul din mediul rural, sa reglementeze relatia scoala – biserica sau scoala – politica, sa precizeze clar sursele de finantare. De asemenea, ne-am oprit putin si asupra prevederilor privind organizarea sistemului de invatamânt pentru elevii de origine româna rezidenti in strainatate.
O gura de oxigen pentru elevii din mediul rural
Sunt interesante, si benefice, si unele precizari din Codul Educatiei privind personalitatea juridica in invatamântul preuniversitar, indeosebi acelea care lamuresc situatiile in care pot functiona, in mediul rural, unitati scolare cu efective reduse de elevi si prescolari. Astfel, potrivit noului Cod, in sistemul national de invatamânt au personalitate juridica unitatile de invatamânt de stat numai daca se organizeaza si functioneaza in una dintre urmatoarele situatii: cu minimum 200 de elevi; cu minimum 200 de elevi si prescolari; cu minimum 100 de prescolari. În mod exceptional, pe baza unor criterii stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si in conditiile legii, pentru asigurarea accesului egal la educatie, autoritatile administratiei publice locale pot aproba organizarea si functionarea unor unitati de invatamânt cu efective mai mici. Tot in mod exceptional, gradinitele cu program prelungit sau cu program saptamânal vor functiona ca unitati cu personalitate juridica sau ca structuri, prin comasare numai cu o unitate de acelasi nivel sau de nivel inferior, tip cresa. De asemenea, autoritatile administratiei publice locale, cu avizul inspectoratelor scolare, pot aproba, in conditiile legii, organizarea si functionarea unor structuri de invatamânt, ca parti ale unei unitati de invatamânt, fara personalitate juridica si subordonate aceluiasi ordonator principal de credite ca si unitatea de invatamânt careia ii apartin. Si iata acum una dintre cele mai importante precizari, dupa parerea noastra, care va revigora invatamântul primar din mediul rural. În localitatile in care nu exista unitati de invatamânt dar exista un numar de cel putin 10 prescolari si/sau 10 elevi de invatamânt primar, autoritatile administratiei publice locale pot asigura, cu avizul inspectoratelor scolare, desfasurarea de cursuri in spatii corespunzatoare din localitatea respectiva, prin deplasarea personalului didactic necesar din unitatile de invatamânt care inmatriculeaza acesti prescolari/elevi. Personalul didactic aflat in aceasta situatie beneficiaza de toate drepturile legale in vigoare privind transportul si delegarea, dupa caz. Grupa de prescolari sau clasa de invatamânt primar astfel constituita se considera post/norma didactica.
Religia si politica, in scoli
Conform noului proiect, planurile cadru ale învatamântului primar, gimnazial si liceal vor include religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, isi poate alege pentru studiu religia si confesiunea. Dar, la solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. Se precizeaza, de asemenea, ca in invatamânt este interzis prozelitismul religios. In ceea ce priveste relatia scoala – politica, proiectul Codului Educatiei face unele precizari foarte importante. Numai sa fie aplicate intocmai ! Astfel, se precizeaza ca educatia si formarea profesionala, precum si sistemul national de invatamânt nu se subordoneaza in niciun mod scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice. În unitatile, institutiile si in spatiile de invatamânt este interzisa crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica. Organizarea, functionarea si continutul invatamântului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt, insa, considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de invatamânt create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, in care educatia si formarea profesionala corespund alegerii elevului major sau a parintilor (tutorilor) elevului minor.
Finantarea, intre intentii bune si … science-fiction
Este limpede pentru oricine citeste proiectul ca echipa care a redactat prevederile privind sursele de finantare ale sistemului de invatamânt preuniversitar a fost alcatuita numai din functionari ministeriali care cunosc numai din carti (sau din auzite) situatia dezastruoasa existenta in unitatile scolare din mediul rural. Autorii proiectului nu stiu (sau ignora cu buna stiinta, ceea ce ar fi deosebit de grav) ca, inca inainte de declansarea crizei economice care zguduie si va mai zgudui un timp România, mii de consilii locale din mediul rural nu aveau fonduri nici macar pentru a acoperi cheltuielile de personal si contravaloarea energiei electrice consumate la sediul Primariei. Si atunci, de unde sa mai adune fonduri pentru a asigura acel pompos principiu al echitatii si egalitatii de sanse, pus la loc de frunte in proiect? In aceste conditii de extrema saracie, sa vedem ce stipuleaza proiectul Codului Educatiei. Finantarea complementara se face de la bugetul local, in raport cu necesitatile unitatii de învatamânt preuniversitar de stat, la propunerea acesteia. Si iata ce presupune finantarea complementara, cazuta in sarcina consiliului local: 1. consolidari, investitii si reparatii capitale, consiliul local urmând sa construiasca si, după caz, sa inchirieze cladiri si terenuri pentru unitatile de invatamânt pentru care nu exista spatii disponibile in domeniul public al comunei sau orasului; 2. subventii pentru internatele si cantinele scolare; 3. cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale ale elevilor; 4. cheltuieli cu bursele elevilor si pentru finantarea unor programe de sprijin pentru elevi. Si, ca si cum toate cele de mai sus n-ar fi fost suficiente ca sa scoata din minti orice primar din mediul rural, chiar si pe cei din comunele mai instarite, finantarea complementara mai cuprinde si alte categorii de cheltuieli, printre care cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din învatamântul preuniversitar de stat, cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca, inclusiv pentru ante-prescolari, prescolari si elevi, respectiv pentru gestionarea situatiilor de urgenta, conform prevederilor legale in vigoare, cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice, plus cheltuielile pentru finantarea dezvoltarii si modernizarii infrastructurii pentru informare si comunicare electronica. Ar mai trebui adaugate, dupa parerea noastra, si cheltuieli pentru plata unui corp de medici neurologi si cardiologi, care sa asigure constant asistenta medicala de specialitate tuturor primarilor din mediul rural.
Scoli pentru elevii români din strainatate
În conditiile stipulate in proiectul Codului Educatiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate organiza unitati de invatamânt cu predarea in limba româna pe lânga oficiile diplomatice si institutiile culturale ale României in strainatate. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe isi asuma obligatia de a sprijini invatamântul in limba materna in tarile in care traiesc români, cu respectarea legislatiei statului respectiv. Se pare ca aici, in strainatate, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii va avea din ce in ce mai mult de munca, pentru ca, si in conditiile acestei aspre crize economice mondiale, tot mai multi români isi vor incerca sansele de a munci in strainatate si, evident, va creste si numarul minorilor de origine româna care vor solicita sa invete in unitatile scolare cu predare in limba româna, infiintate pe lânga oficiile diplomatice ale României in strainatate. Ce va ramâne din acest Cod vom mai vedea, mai ales dupa aprinsele dezbateri de ieri, la care a aistat si presedintele Traian Basescu. Pâna când vom avea, insa, o noua varianta, poate chiar hibridata cu celalalt Cod, Codul Miclea, noi vom continua sa supunem atenteie principalele noutati aduse de „Codul Andronescu”. (St.O.)