Siretenia rasuflata a Presedintelui imi aminteste de un vechi banc de la Radio Erevan: Un ascultator ne intreaba: Este adevarat ca compozitorul Sostakovici a primit de la guvernul sovietic drept cadou o masina Volga? Raspunsul nostru este DA! Dar nu despre o masina Volga este vorba, ci despre o motocicleta IJ; si nu ca a primit-o, ci ca i s-a furat. Asa stau lucrurile si cu smecheria Domnului Basescu; intâi e pozitiv, te salta, te lauda, apoi loveste când te astepti mai putin; machiavelic, are tehnica, recunoastem. Insa, repetat, procedeul nu mai tine. L-am urmarit la intâlnirea „consultativa” cu partidele, la Cotroceni; stiam din start ca era formala desi pe chipul Domniei Sale aparuse o expresie ipocrita de solicitudine; parea atent, numai ochi si urechi; stia ca era „in direct”; a dat mâna cu toti dusmanii, grabit, unul dupa altul, fara sa-i priveasca, s-a asezat si a inceput repede sa vorbeasca afisând siguranta; parea pozitiv, intelegator, trebuia sa dea bine la popor; primarul Sibiului e cineva, o garantie a performantei administrative, un impartial, departe de jocurile politicianiste. Am relatii bune cu Domnul Klaus, il apreciez, i-am propus odata sa fie ministrul Invatamântului; si bla-bla, bla-bla. Aiurea, nu credea o iota din ce spune. Consultarea „constitutionala” era de fapt o formalitate, de ochii lumii; asa cum a facut mereu când a invocat Constitutia, pe care o citeste in cheie proprie, din care citeaza doar ce-i convine; de fapt o dispretuieste, fiindca mai mult il incurca in dorinta sa de dominatie absoluta. Suntem 65% pentru Domnul Johannes, spune Mircea Geoana. Putem avea un guvern cu sustinere parlamentara serioasa. Repede, trebuie sa gasim o solutie. Basescu, ironic: „Mda, pe hârtie, am vazut”. L-a luat gura pe dinainte, developând cursul viitor al „consultarilor” constitutionale. Adica: va faceti iluzii, am alte planuri, aici vorbim doar de ochii lumii; ma prefac ca va iau in seama, eu decid, imi pun omul meu, chiar daca nu am sustinerea parlamentului; nu-mi voteaza omul când ne crapa buza – gasca celor 65% poarta intreaga vina. Presedintele procedând dupa bunul plac, relanseaza criza politica, apoi spera sa apara ca salvator. Eu vreau, dar Parlamentul se opune prin gasca celor 65%; „teroarea” majoritatii. Slogan folosit de atâtea ori, rasuflat totusi. Nu mai tine. Doresc un guvern politic care sa-si asume guvernarea, a clamat Presedintele incepând indirect demantelarea Domnului Johannes. Cei 65% puteau pleca acasa; au ramas totusi. Cineva care sa stie sa negocieze cu FMI. Apoi a plâns pe umarul pensionarilor aflati in pericol de moarte; incapacitate de plata. Amenintari. Santaj. Desi fostul Prim Ministru afirmase contrariul, ca totul este in regula. Pe cine sa mai crezi? Presedintele adora sa se autovictimizeze, sa stoarca lacrimi; cersetor de voturi prin orice mijloace, scopul conteaza. Si da-i si da-i despre importanta factorului politic, despre care afirma cândva ca e doar zoaie pe geamuri, un rahat, excluzând fireste, din aceasta arena infecta PD-L -ul, partidul celor drepti si buni, care detine cele mai multe fotolii in parlament; de-acolo ar trebui sa provina candidatul desemnat pentru functia de Prim Ministru. Asta era sugestia. Grupul celor 65% banuiau ca asa va fi, dar Asul se afla in mâneca acestei majoritati decidente. Presedintele, insa, tot incapatânat cum il stim, piezisul in toate, s-a asezat de-a curmezisul; Gica Contra a ales adâncirea crizei politice; propunerea sa va cadea, nu-i nimic, guvernul minoritar Boc, si interimar, va ramâne sa „pregateasca” alegerile prezidentiale.Cu orice risc pentru România; cum, de data asta Alina Mungiu si-a intitulat corect comentariul publicistic: România trece, alegerile ramân.
Machiavelica masinatiune a Presedintelui, a carui persoana se agata cu ghiarele si dintii pentru a se salva din naufragiu.
Astazi, joi, 15 octombrie, desi pus in cunostinta de cauza ca noua majoritate parlamentara va respinge orice alta propunere in afara Domnului Johannes Klaus, Presedintele a nominalizat un alt nume.
Fara nicio sansa. Presedintele uraste majoritatea democratica.
Domnului Basescu i se fâlfâie de România.
Probabil pâna in noiembrie…
Ovidiu GENARU
