Anafabeti functional (II)
Elevii români, pe ultimele locuri la evaluarea PISA

La evaluările internaţionale realizate până acum, elevii români s-au situat pe ultimele locuri în clasamentele internaţionale, aşa cum este PISA. În 2007, Guvernul a decis asigurarea de la bugetul de stat a sumei de 35.000 de euro, sumă ce reprezintă participarea României în acest program de evaluare internaţională a elevilor. „Prin aprobarea acestui act normativ şi participarea la evaluarea de tip PISA, Ministerul Educaţiei are posibilitatea de a face analize comparative în domeniul educaţiei, prin raportare la rezultatele celorlalte state participante“, arăta în 2007 Ministerul Educaţiei. Evaluarea, care se face la un interval de trei ani, i-a situat, până acum, pe elevii români în partea de jos a clasamentului. Raportul Ministerului Educaţiei asupra stării învăţământului din anul 2005-2006 a arătat că „România se situează pe locul 34 din 43 de ţări participante, sub media OECD, cu scorul global pe domeniile evaluate. La citire şi matematică, elevii români sunt pe locul 34, iar la ştiinţe sunt pe poziţia 32. PISA este o evaluare comparativă, standardizată internaţional, iniţiată de ţările membre OECD în 1999, cu scopul de a măsura achiziţia competenţelor de bază ale elevilor aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. România participă la acest program începând cu anul 2000. PISA acoperă trei domenii principale: citire/lectură; matematică; ştiinţe. În urma procesării şi interpretării rezultatelor din testarea principală, se realizează un profil de bază al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor testaţi. Aceste informaţii (indicatori contextuali referitori la relaţia dintre rezultatele elevilor şi caracteristicile şcolii lor, precum şi indicatori ai tendinţei, ilustrează modul în care se schimbă rezultatele/performanţele elevilor de-a lungul timpului). Testarea PISA este administrată pe cicluri de evaluare, în aproximativ 60 de ţări din întreaga lume. Cercetătorii şi lingviştii consideră că „stăpânirea“ limbii române ar trebui să devină o prioritate naţională, dat fiind că statisticile europene relevă un „analfabetism funcţional“ îngrijorător, iar peste jumătate dintre absolvenţii de gimnaziu din România nu reuşesc să înţeleagă un text. Potrivit statisticilor Uniunii Europene, peste 50 la suta din absolvenţii de gimnaziu din România suferă de „analfabetism funcţional“ şi nu reuşesc să înţeleagă un text. In Finlanda, procentul celor care nu reuşesc să înţeleagă un text este de doar 4-5 la suta. La finalizarea ciclului primar aproape toţi copiii ştiu să scrie şi să citească, însă, în mod obişnuit, există anumite hiatusuri între ciclurile primare, gimnaziale şi liceale.