Plecând de la premisa înţelepciunii populare care spune că „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă” sau „Norocul şi-l mai face şi omul”, putem totuşi accepta că bărbaţii şi femeile din politica românească au avut parte şi de conjuncturi mai mult sau mai puţin favoriabile, împărţindu-se în două categorii: norocoşii şi ghinioniştii. Printre cei cărora le-a surs norocol în 2009 se numără, evident, câştigătorul alegerilor prezidenţiale-Traian Băsescu.
Traian Băsescu este de departe cel mai norocos politician al anului 2009, întrucât a reuşit să câştige al doilea mandat consecutiv, întreg, fiind singurul lider politic ce atinge această performanţă. Victoria sa la limită arată că a fost vorba mai mult de noroc decât de capacitatea sa de a convinge electoratul. Cu un program politic ce s-a redus la propunerea de desfiinţare a Senatului, sub deviza „modernizării” statului, criticat puternic pentru primul mandat, pentru tendinţele autoritariste şi pentru eşecul în planul politicii externe, Băsescu a beneficiat de „norocul” de a se confrunta în finala electorală cu un Mircea Geoană slab şi neinspirat, el câştigând pe greşeala adversarului. Vizita lui Mircea Geoană la Sorin Ovidiu Vîntu, în preziua marii confruntări a fost mană cerească pentru Traian Băsescu.
Emil Boc este în topul norocoşilor anului 2009 cu atât mai mult cu cât a avut ghinionul de a fi primul premier din istoria României post-decembriste demis de Parlament prin moţiune de cenzură. Ironizat adesea pentru incapacitatea sa de a fi altceva decât purtătorul de cuvânt al Palatului Cotroceni, preşedintele PD-L a rezistat trei luni la Palatul Victoria ca premier interimar, iar finalul anului îi aduce cea de-a doua desemnare pentru postul de premier. După câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Traian Băsescu, Emil Boc este propus din nou ca şef al Executivului şi validat de acelaşi Parlament care l-a demis.
Crin Antonescu- Liberalul a ratat calificarea în turul al doilea al alegerilor prezindeţiale, însă ar putea fi considerat un câştigător al anului politic 2009. Vicepreşedinte PNL, Crin Antonescu avea să preia conducerea partidului la congresul extraordinar din martie, lăsându-l pe tuşă pe fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, pe care îl învinge cu un scor neaşteptat de mare. Privit ca un out-sider, Crin Antonescu a obţinut 20% în alegerile prezidenţiale, validându-se ca lider naţional şi având oportunitatea de a se legitima ca lider al opoziţiei în 2010. Totuşi, deşi partidul i-a acordat vot de încredere şi a susţinut punctul lui de vedere legat de rămânerea în opoziţie, norocul lui Crin Antonescu s-ar putea schimba anul viitor, când liberalii vor avea un nou congres.
Dacian Cioloş- Cotat mai degrabă ca tehnocrat şi mai puţin ca politician, Dacian Cioloş este însă unul dintre principalii beneficiari ai anului politic 2009. În ciuda crizei politice profunde de la Bucureşti, fostul ministru al agriculturii în Cabinetul Tăriceanu II a fost nominalizat pentru postul de comisar european pe probleme de agricultură.
Vadim Tudor- După prăbuşirea din anul precedent, 2009 a însemnat pentru tribun revenirea neaşteptată în politică: dacă la alegerile parlamentare din noimebrie 2008 PRM rămânea în afara Legislativului naţional, în iunie 2009 Vadim este ales eurodeputat, ca urmare a deciziei sale inspirate de a exploata electoral episodul arestării lui Gigi Becali, cu care face tandem pentru Bruxelles. Performanţa de a ajunge în PE eclipsează eşecul de la scrutinul prezidenţial, unde s-a clasat totuşi pe un onorabil loc patru.
Pentru Gigi Becali ghinionul de a fi închis pentru sechestrarea de persoane s-a transformat ulterior în noroc. Victimizat de sistemul judiciar în ochii opiniei publice, finanţatorul Stelei ajunge eurodeputat, prima funcţie publică pe care o obţine, după mai multe încercări în politică.
La polul opus, anul 2009 a venit cu ghinion pentru o serie de lideri politice, campionul detaşat al acestui top fiind preşedintele PSD Mircea Geoană.
Mircea Geoană- Liderul social-democrat a fost preşedintele României preţ de o noapte, timp în care a trăit din plin iluzia victoriei. „Mihaela, dragostea mea, îşi mulţumesc”, a sunat delirul său, cauzat de exit-poll-urile care îl dădeau câştigător. Ghinionul l-a urmărit şi la Curtea Constituţională. Acuzând fraudarea scrutinului din 6 decembrie, Geoană a pierdut alegerile, pentru a doua oară, la CCR, întrucât, după numărarea buletinelor anulate, diiferenţa de voturi dintre el şi Traian Băsescu a crescut. Geoană a fost învins, în pofida susţinerii masive de care s-a bucurat din partea PNL, în ciuda popularităţii proiectului Johannis şi a sprijinului venit din partea trusturilor de presă. Proverbul românesc potrivit căruia norocul şi-l mai face şi omul ilustrează perfect situaţia candidatului social-democrat, care a comis greşeala carierei sale atunci când l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vîntu, chiar în ajunul marii confruntări electorale.
Klaus Johannis- Primarul Sibiului a reuşit performanţa de a forma în jurul său o largă majoritate parlamentară-PNL-PSD-UDMR-minorităţi, aceasta proclamându-l premier prin intermediul unei declaraţii politice adoptate de Legislativ. Cu toată susţinerea de care a beneficiat, Johannis nu a devenit premier, fiind doar folosit în campania electorală de adversarii lui Traian Băsescu.
Călin Popescu Tăriceanu-Anul 2009 a fost unul nefericit pentru fostul premier liberal care s-a trezit aruncat din barca puterii: după ce a pierdut şefia Executivului ca urmare a trecerii PNL în opoziţie, după alegerile parlamentare de la finele anului precedent, Tăriceanu a fost detronat şi de la conducerea partidului. Congresul extraordinar i-a adus o înfrângere zdrobitoare în faţa lui Crin Antonescu. Tentativa de revenire după alegerile prezidenţiale, atunci când a fost sunat de Traian Băsescu pentru o eventuală intrare la guvernare, s-a soldat şi ea cu un eşec.
Liviu Negoiţă-Primarul sectorului 4…pardon 3 a fost sacrificat şi el de Traian Băsescu, fiind utilizat drept premier pe durata campaniei electorale. Ignorat complet de Parlament, care a refuzat să parcurgă procedura şi să acorde un vot echipei sale, Negoiţă şi-a retras mandatul pentru ca Emil Boc să fie desemnat din nou premier, la finele lui 2009.
Lucian Croitoru- Aflat în situaţia lui Dacian Cioloş, aceea a tehnocratului, consilierul guvernatorului BNR a fost personajul central al unei parodii politice, desemnarea sa drept candidat pentru funcţia de premier nefiind luată în serios. Croitoru a fost respins de Parlament.
Dan Nica- Social-democratul a reprezentat picătura care a umplut paharul disensiunilor PSD-PD-L şi a provocat ruperea Coaliţiei. După declaraţiile sale referitoare la suspiciunile de fraudare a alegerilor, ministrul PSD al Administraţiei şi Internelor a fost revocat din funcţie.
Adrian Cioroianu- Fost ministru al Afacerilor Externe în Cabinetul Tăriceanu, calitate în care s-a remarcat prin câteva gafe de proporţii, Adrian Cioroianu a fost trecut pe tuşă de noul preşedinte al PNL, Crin Antonescu. Supărat că nu a primit un loc eligibil pe listele pentru euroalegeri, Adrian Cioroianu şi-a dat demisia din partid. Demisa a fost însoţită de atacuri la adresa lui Antonescu, căruia i-a reproşat că şi-a promovat viitoarea soţie în capul listei. Adina Vălean se afla însă la al doilea mandat de eurodeputat, ea remarcâdnu-se printre europarlamentarii români cu o bună prestaţie la Bruxelles.
evz.ro
