„Boboteaza” sau „Botezul Domnului” este sarbatorita de catre crestinii ortodocsi astazi, 6 ianuarie. Este o sarbatoare religioasa care celebreaza botezarea lui Isus Cristos de catre Ioan Botezatorul, marcând totodata încheierea perioadei sarbatorilor de iarna. Traditia agheasmei, a sfintirii apelor, are fundamente biblice. Ioan Botezatorul, considerat de catre iudei proroc, boteza oamenii în râul Iordan, nu înainte însa de a le cere sa-si recunoasca faptele si sa se caiasca. Încă din primele zile ale noului an, preotul merge la casele oamenilor si le sfinteste cu apa care a fost sfintita dimineata, dupa liturghie. Locul slujbei de Boboteaza este ales de catre preot, de obicei în apropierea unei ape curgatoare, iar în unele localitati situate pe malul râurilor sau în preajma lacurilor se obisnuieste ca preotul sa arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, adeseori înghetata. Din punct de vedere spiritual, la fel ca si Craciunul, si Boboteaza reprezinta un prilej pentru introspectie sufleteasca, ocazie pentru reflectare asupra propriilor pacate, îndemn pentru cainta. Simbolic, aceasta sarbatoare încheie perioada dintre sarbatoarea nasterii fizice, Craciunul, si nasterii spirituale, Boboteaza, a lui Isus Cristos.
Traditii si obiceiuri
Sarbatoarea vrea sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Isus sa apara in viata publica, când a implininit vârsta de aproximativ 30 de ani. In perioada premergatoare sarbatorii Botezului Domnului, preotii ortodocsi din parohii merg pe la casele credinciosilor spre a vesti Botezul Mântuitorului Iisus Hristos si pentru a binecuvânta casele credinciosilor prin stropire cu apa sfintita. In orase si satele mai mari, preotii incep mai devreme mersul cu botezul, iar in satele mai mici se merge de obicei in ziua de Ajun sau chiar in ziua praznicului. Mersul cu botezul sau cu Iordanul la casele credinciosilor se face prin stropire cu aghiazma mare. In unele zone, in ziua de ajun, in camera cea mai gatita a casei, se punea o masa. Sub fata de masa se pun fân sau otava, iar pe fiecare colt se pune câte un bulgare de sare. Deasupra, se pun 12 feluri de mâncare, coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale, sau galuste umplute cu crupe, bors de … burechiuse sau „urechiusele babei”, un fel de bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, „varzare”( placinte de post umplute cu tocatura de varza acra), placinte cu mac etc. Cu aceasta masa incarcata se asteapta preotul cu botezul. Dupa ce preotul sfinteste bucatele, se trece la masa, o parte din bucate fiind adaugate in hrana animalelor pentru a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila. Tot Ajunul Bobotezei este o zi prielnica si farmecelor, descântecelor, obiceiurilor si altor practici magice. In ajun este zi de post. Cei care postesc in acesta zi se spune ca le merge bine tot anul si au noroc. Tot in acesta zi nu trebuie sa il aperi pe preot de câini, deoarece e rau de moarte. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strângeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pâna in primavara, când se presarau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de pradatori.
Se credea ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra. In seara de Ajun se savârseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede. In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza si inca opt zile dupa aceea nu se spala rufe pentru ca apele sunt sfintite.
In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc. Busuiocul, de preferat din busuiocul pe care il are preotul când vine cu botezul, se pune si sub perna. Baiatul pe care il vor visa va fi cel cu care ce vor casatori. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. In ziua de Boboteaza, credinciosii merg la biserica unde, in timpul slujbei de Iordan, are loc sfiintirea apei. La sate, aceasta slujba se face in spatii deschise, unde este o fântâna sau si mai bine pe malul unui râu. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare persoana isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
Superstitii de Boboteaza
Desigur, si Boboteaza, la fel ca fiecăre sarbatoare religioasa, este legata de anumite superstitii. Una dintre ele este legata de busuioc. Se zice ca, în noaptea dintre 5 si 6 ianuarie, fetele îsi pun busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul. Traditia mai spune ca, în aceasta zi nu se spala rufe si ca apa sfintită primita la biserica are puteri vindecatoare si nu se strica niciodata. De asemenea, se spune ca baiatul care scoate crucea aruncata în apa de catre preot, va avea noroc tot anul.
