Cine credeţi că ar fi dispus să aibă grijă de dumneavoastră 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, toată viaţa, fără să se plângă nici o secundă? Roboţii înlocuiesc cu succes atât membrii tineri ai familiei care nu mai au timp să-şi petrecă cu bătrânii, cât şi personalul medical de care un bolnav ar avea nevoie la domiciliu. Mai mult, roboţii s-au dovedit bone ideale pentru copii de toate vârstele.
capital.ro continuă azi seria de articole despre cele mai importante proiecte de robotică din ultimii ani, privite din perspectiva impactului pe care îl vor avea asupra vieţii de zi cu zi a consumatorului final. Proiectele se concentrează pe înbunătăţirea interacţiunii om-maşină şi au ajuns la interfeţe atât de prietenoase încât cercetătorilor le este greu să nu se raporteze la creaţiile lor ca la oameni. Roboţii viitorului nu sunt priviţi ca obiecte, ci ca fiinţe independente cărora avem tendinţa să le acordăm din ce în ce mai multă autonomie. De aici, necesitatea rezolvării unor probleme de ordin etic, care au încins comunitatea ştiinţifică, de ordin juridic, în SUA şi Japonia existând dezbateri despre necesitatea reglementării acestui domeniu, şi de ordin uman.
Industria roboţilor de companie
Japonia a fost prima ţară care a investit masiv în industria roboţilor de companie din cauza ratei foarte scăzute a natalităţii şi a unei medii de vârstă a populaţiei foarte ridicată. Unul dintre primele modele de roboţi de acest tip a fost lansat în 2004 de Matsushita Electric şi consta într-un ursuleţ de pluş dotat cu senzori care adresa întrebări şi făcea conversaţie la anumiţi stimuli. La scurt timp, Sanyo Electric a introdus cada robotică, un dispozitiv care se închide în jurul pacineţilor imobilizaţi într-un scaun de rotile şi funţionează pe cicluri de spălare, la preţul de 50.000 de dolari.
Roboţii ca proteze
Honda a lansat în aprilie anul trecut unul dintre cele mai populare sisteme robotice care poate fi purtat în jurul şoldurilor şi coapselor şi care ajută personale în vârstă sau cu dificultăţi motorii să se deplaseze susţinându-le greutatea corporală în funcţie de poziţia şi de mişcările organismului.Un alt robot pentru înbunătăţirea funcţiilor locomotorii a fost special creat pentru persoanele care nu au siguranţă în propriile membre, inclusiv cele aflate sub influenţa alcoolului. „Este ideal atât pentru pacienţii cu dificultăţi la mers, cât şi pentru oameni beţi sau, pur şi simplu, prea leneşi ca să meargă. Creat de aceeaşi echipă care a dezvoltat cel mai celebru robot umanoid din lume, Asimo, dispozitivul susţine greutatea corporală chiar dacă nu stai în poziţia aşezat şi mută picioarele fără să fie nevoie să încordezi vreun muşchi.Unul dintre cei mai simpli roboţi specializaţi în supravegherea copiilor a fost lansat de NEC şi se numeşte PaPeRo. Ştie să se joace cu copiii, să recunoască vocile, să comunice verbal cu oamenii şi să trimită imagini prin telefonul mobil celor departe de casă sau să îi înveţe pe copii cântece şi poezii. „Scopul acestui produs este să înbunătăţească viaţa copiilor din centrele speciale şi grădiniţe, să exploreze felul în care se pot dezvolta relaţiile dintre copii şi roboţi şi să ajute la dezvoltarea unei interfeţe om-maşină mai bună”, spune poject-managerul Yoshihiro Fujita de la NEC Incubation Center.
Cel mai sigur robot de asistenţă personală
GeckoSystems anunţa pe 7 decembrie faptul că, după 10 ani de muncă în robotică, a reuşit să producă cel mai sigur robot de companie pentru copii şi bătrâni, în cadrul proiectului „Mobile Robot Solutions for Safety, Security and Service”.Primul produs GeekoSystems a fost un robot de familie dotat cu două straturi de senzori care-l împedicau să lovească membrii neatenţi ai familiei şi cu un sistem de navigare autonomă ultraperformant. „Chiar dacă mulţi oameni de ştiinţă exagerează impactul roboţilor de casă şi pun la îndoială siguranţa membrilor familiei în jurul roboţilor, noi construim roboţi de companie de peste 10 ani. Acum facem primele cercetări din lume pe teren pentru a stabili în mod realist cât de sigure sunt maşinăriile noastre, iar rezultatele arată că CareBot este perfect inofensiv”, povesteşte Martin Spencer, CEO GeckoSystems.Ca oprice alt produs electrocasnic, robotul e făcut din oţel, aluminiu, plastic şi componente electronice, dar, spre deosebire de acestea, funcţionează pe baza unei serii de soft-uri care-l fac inteligent. CareBot conţine o carcasă de aluminiu, înveliş de plastic, două roţi independente pentru deplasare, sisteme de senzori multiple, microprocesoare şi câteva computere independente, GeekoSavants, fiecare cu numele lui: GeckoNav, GeckoChat şi GeckoTrak.„CareBot o va urma pe bunică peste tot prin casă ca un câine de companie. Spune glume, vorbeşte cu ea despre emisiunea TV preferată şi îi recită, la comandă, pasaje din Biblie”, explică Spencer. În ultimii 10 ani, GeckoSystems a cheltuit 6 milioane de dolari pentru dezvoltarea primului prototip mobil şi speră să poată lansa pe piaţă roboţi cu un preţ cuprins între 10.000 şi 15.000 de dolari, preţ care vă fi considerat un chilipir pentru cei dispuşi să cheltuiască peste 20.000 de dolari pe an pentru un program de asistenţă pentru bătrâni.
Relaţia creier – computer
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai mediatizate proiecte lansate pe piaţă în ultimii ani. Sisteme mai mult sau mai puţin inteligente, mai mult sau mai puţin specializate, au fost lansate cu zecile, fie că vorbim de jucării robotice cu funcţii de îngrijire a copilului, cu roboţi de casă cu funcţii de socializare şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă. Posibilităţile sunt, practic, nelimitate. Cel puţin aşa susţin specialiştii care cred că dezvoltarea roboticii va avea o linie exponenţială după ce s-au făcut primii paşi spre inteligenţa artificială. „Graalul” roboticii stă, în acest moment, în dezvoltarea relaţiei om-maşină astfel încât să nu mai fie nevoie nici măcar de comenzi verbale, întreaga relaţie consumându-se la nivel de creier – computer.
