Comuna Stefan cel Mare este alcatuita din sase sate, Stefan cel Mare, Radeana, Bogdana, Gutinas, Viisoara si Negoiesti. Ocupa o suprafata de 6.000 hectare si are aproape 5.300 locuitori.
Comuna Stefan cel Mare este asezata in zona Subcarpatilor de curbura, in partea de sud-est a depresiunii Casin, de o parte si alta a râului Trotus si cuprinde sase sate razesesti vechi de peste 500 de ani. Aceste asezari stravechi, calcate deseori de popoare migratoare, traiesc in special prin legenda Stejarului de la Borzesti, ce aminteste de copilaria lui Stefan cel Mare si a lui Gheorghita. Pâna in 1975, comuna s-a numit Borzesti, dupa care a devenit Stefan cel Mare. Satele Stefan cel Mare si Viisoara sunt locuite de descendentii razesilor improprietariti de Stefan cel Mare, iar Bogdana, Radeana si Gutinas, de urmasii clacasilor. Prin frumusetile naturale si valoarea lui istorica, satul Bogdana, infiint
at de Solomon Bârladeanu, ocupa un loc important in comuna. Aici se gaseste si o biserica, construita de acelasi Solomon Bârladeanu. Tot la Bodgana a fost infiintata si prima scoala din comuna. In 1666, logofatul Solomon Bârladeanu ridica, pe locul unui schit vechi, Manastirea Bogdana, zidita dupa modelul Manastirii Putna, in forma de cetate cu brâuri de piatra adusa de la Radeana. Manastirea va fi inzestrata, intre anii 16704 si 1677 de Mitropolitul Moldovei, Teodosie iar in 1717 va fi jefuita de tatari, care au navalit in sat pe care l-au pustiit. Biserica se va darâma in timpul cutremurului din 1739, refacerea incepâ in 1755, in stil bizantin, cu o cupola trainica zidita din piatra si caramida. Manastirea a fost conceputa ca o cetate de aparare, dovada zidurile groase si inalte. In comuna au locuit familiile Carp, Catargi, Stolnici, dar si fiica lui Vasile Alecsandri!
Razboi la o granita…
In momentul actual, intre Primariile din Stefan cel Mare si Bucium se da o lupta pe „viata si pe moarte” pentru stabilirea granitelor celor doua comune! In 2004, Bucium s-a rupt de Stefan cel Mare, devenind comuna de sine statatoare. De atunci a inceput razboiul pentru stabilirea granitelor. „Fiecare dintre noi ne-am trasat pe harta limitele comunei. Urmeaza ca aceste date sa fie analizate si prelucrate de o comisie judeteana”, spune primarul din Stefan cel Mare, Ion Vlasie. }inta este evident, Statia de transformare pe toata Moldova si care se afla, dupa datele si documentele existente, pe teritoriul comunei Stefan cel Mare, dar care este râvnita, in egala masura, de ambele comune. Cine ia statia, isi sporeste bugetul cu vreo suta de milioane anual, din taxele platite de Statia de transformare respectiva!
… dar si „pod de flori” la alta!
In schimb, la granita cu comuna Caiuti, autoritatile locale din cele doua unitati administrative se intâlnesc periodic pe „Podul lui Stefan cel Mare”, pe care-l amenajeaza si intretin pe rând! . „S-a incetatenit un obicei si incercam sa-l pastram. Este un lucru bun”, spune Ion Vlasie. Intr-adevar, nu exista litigii cu vecinii de la Caiuti iar intâlnirile par asemanatoare celor dintre moldoveni si români, pe podul de peste Prut!
Alimentare cu apa in jumatate din comuna
„Am inceput demersurile pentru alimentarea cu apa potabila a comunei in 2002, prin programul Sapard. In februarie 2004 s-a semnat contractul iar in noiembrrie 2006 s-au finalizat lucrarile in satele Bogdana, Stefan cel Mare si Negoiesti. Este vorba despre reteaua de alimentare principala, cismelele stradale si gurile de hidranti, urmând ca, pe parcurs, sa se faca racordurile catre gospodariile populatiei”, declara Ion Vlasie, primar aflat la cel de al doilea mandat. S-a luat legatura cu o firma din Onesti. „In satele Bogdana si Stefan cel Mare, reteaua principala este instalata pe o singura parte. Trebuie calculat pretul iar suma sa se imparta in doua pentru locuitorii de pe ambele parti ale drumului care vor sa se racordeze la apa”, spune si Fanica Cozma, viceprimarul comunei. Investitia a fost estimata initial la 18 miliarde lei, iar licitatia la 10,6 miliarde. In final, valoarea va fi de 13 miliarde, banii fiind de la Sapard, dar si de la Consiliul Judetean care a sustinut plata dobânzii la imprumutul din banca facut pentru situatia de lucrari.
Razesii si clacasii prefera butelia in locul gazului metan!
„Nu s-a pus problema alimentarii cu gaze in comuna pentru ca nu exista solicitari, desi conducta ar trece cam la un kilometru departare”, spune primarul Ion Vlasie. A existat totusi un studiu de fezabilitate pentru distributie si proiectul tehnic pentru Statia de reglaj mediu. S-a calculat insa ca un racord ajunge la aproape 30 milioane lei. Cu acesti bani se pot cumpara 100 butelii pe an, asa ca oamenii din comuna au renuntat la gaz metan si s-au orientat tot spre butelii si lemne.
Dispensar medical si veterinar
In comuna exista un dispensar medical, cu un medic de familie si doua asistente. Nu exista insa farmacie, pentru ca nu s-a gasit un spatiu. „Incercam sa punem pe picioare un cabinet stomatologic. Exista o solicitare a unui medic din Onesti, iar noi ne straduim sa-i procuram un spatiu printr-o hotarâre de Consiliu Local. Asistenta veterimnara este asigurata de un medic veterinar pensionar, caree a si concesionat Dispensarul, el fiind ajutat de doi tehnicieni si deservesc intreaga suflare a comunei.
Reforma in invatamânt!
Conducerea Primariei este foarte multumita de felul in care se desfasoara procesul de invatamânt in localitate. „Exista sapte scoli, dintre care una cu clasele I – VIII, si opt gradinite, dar nici o Scoala de Arte si Meserii”, spune directorul coordonator Andrei Noghiu. Procentul la capacitate este de 70 la suta. „In anul scolar 2005 – 2006, din 29 de absoloventi ai clasei a VIII-a, doar 9 s-au prezentat la testele de capacitate si au luat sapte. Acest lucru demonstreaza slabul interes al elevilor catre licee, ei indreptându-se mai ales catre SAM-uri”, adauga directorul. In comuna sunt 25 de cadre didactice, din care 13 fac naveta. Lunar, Primaria plateste câte 12.800.000 lei pentru decontarea abonamentelor acestora. „Pentru a face economii la buget si a spori calitatea invatamântului, din anul scolar 2006 – 2007 vom aduce toti elevii din comuna intr-o singura scoala, la cea de centru. In acest fel, va disparea invatamântul la clase simultane. Vor functiona in aceeasi scoala, intr-un schimb, câte doua clase intâi, doua a II-a, doua a III-a si doua a IV-a, iar in celalalt schimb, clasele V – VIII”, spune primarul Ion Vlasie.
Povestea celui mai luxos microbuz scolar
Comuna Stefan cel Mare are, cu siguranta, cel mai luxos microbuz scolar din toate scolile din judet, daca nu si din tara. Un Volkswagen Krafter, ultra elegant, se odihneste in curtea scoli de centru. In aceste zile va fi inmatriculat iar de la 1 martie va incepe sa circule.Povestea dotarii cu un astfel de microbuz frizeaza incredibiilul. „In comuna sunt 150 de copii care fac naveta. Am vrut sa cumparam un microbuz in 2005, unul de ocazie, am alocat si 600 de milioane lei pentru aceasta. Gasisem un Mercedes Sprinter. Am constat insa ca la scoala de centru incalzirea elevilor lasa de dorit, asa ca am renuntat la microbuz in favoarea refacerii instalatiei de incalzire. In 2006, am alocat din nou bani de la buget pentru achizitionarea unui microbuz, dar s-a ivit o alta problema, ploua in scoala! Asa ca am lasat microbuzul si am acoperit scoala. Acum câteva zile, am primit fara niciun ban un microbuz scolar de la Inspectoratul Scolar Judetean! Probabil ca asa a fost sa fie”, se amuza primarul Vlasie de povestea aproape inimaginabila a microbuzului ultra elegant. Cu acesta se rezolva si problema navetei elevilor, dar si a cadrelor didactice, si mai ramân s niste bani la buget care pot fi folositi in alte scopuri!
Au fost reabilitate 28 km drumuri comunale
Toate drumurile comunale sunt pietruite si balastate. In comuna exista 28 km de drumuri de aceasta categorie, insa in evidenta Consiliului Judetean figureaza doar 14. „Am primit de la Consiliul Judetean 720 milioane lei pentru drumuri, ceea ce inseamna foarte putin. Am reusit sa ne descurcam singuri cu balastarea, platind doar prestarea de servicii. Exista un studiu de fezabilitate pentru toate cele trei drumuri comunale si am depus la Consiliul Judetean devizele generale si memoriile justificative. Avem vreo noua obiective depuse. La buget nu avem alocate decât 3, 720 miliarde lei. Au sosit si banii pentru asistenta sociala, 9, 620 miliarde lei, din care 6 miliarde sunt pentru salarii invatamânt, 360 milioane pentru casatorii si trusouri, precum si 1, 320 miliarde pentru subventiile de compensare a energiei, unde avem peste o suta de dosare”, denunta primarul Vlasie bugetul pe 2007. Prin Ordonanta 7/2006 au fost prinse si trei poduri peste pârâul Bogdana, poduri din beton, valoarea lucrarii fiind de 40 milioarde lei, din care s-au alocat 1, 6 miliarde pentru proiect. Mai trebuie platite tazele pentru avize si de scos autorizatia de constructie. „Asteptam finantarea de la Guvern, spune Ion Vlasie. Cele trei poduri erau necesare, intrucât puntile pietonale au fost distruse de viitura in 2005. De aceste poduri va beneficia toata partea stânga de dincolo de pârâu”.
S-a infiintat un serviciu de paza obsteasca
A avut loc un concurs pentru ocuparea celor sase posturi de paznici obstesti. „Au fost initial 21 de cereri, dar dupa ce au aflat conditiile, una dintre ele, cea care se refera la faptul ca vor efectua servciul de paza in toata comuna si nu numai in satul natal, unii s-au retras si s-au prezentat la concurs doar sapte. Vor face de serviciu doar cinci, pentru ca Stefan cel Masre si Negoiesti se contopesc, unul fiind cel care-i va schimba”, spune viceprimarul Fanica Cozma.
Dan MINDIRIGIU
super tare descrierea..dar pentru proiectele scolare ar trebui o amanuntire a trecutului…
Am citit cu interes eforturile de a moderniza regiunea.Educatia scolara este foarte importanta, fara ea viitorul copiilor nu va fi mai bun.
Am aflat intimplator de la o matusa de a mea care are aproape 90 de ani ca bunicul meu se numea Manea si ar veni din aceasta regiune.
Poate cineva sa-mi dea informatii? Exista o archiva a orasului si daca , ce adresa sau numar de telefon are?
M-asi bucura foarte mult pentru orice informatie.
Multumesc anticipat
Catalina( Cojocaru)Huros