Infracţionalitatea din domeniul evaziunii fiscale inregistreaza cea mai mare pondere in criminalitatea economico-financiara. De la punerea in aplicare a Planului Naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, poliţiştii de investigare a fraudelor au cercetat peste 3.200 de persoane suspectate de cauzarea unui prejudiciu de peste 580.000.000 de lei. De asemenea, poliţiştii au confiscat peste 37.000.000 de ţigarete şi peste 30 de tone de alcool.
La data de 11 ianuarie, intre Poliţia Romana, reprezentata prin inspectorul general, chestor principal de poliţie Petre Toba şi Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala, reprezentata prin preşedintele Sorin Blejnar, a fost semnat Planul Naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In baza acestuia, la nivelul fiecarui judeţ, echipe comune formate din poliţişti de investigare a fraudelor, specialişti A.N.A.F. – comisari ai Garzii Financiare şi inspectori ai Autoritaţii Naţionale a Vamilor acţioneaza pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale in domeniile in care aceasta se manifesta pregnant. Pe tot parcursul anului 2010 se desfaşoara, sub directa coordonare a Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Romane, in toate judeţele, acţiuni pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, aceasta reprezentant aproximativ 17 la suta din criminalitatea economico-financiara.
Domenii de activitate
Domeniile de activitate in care evaziunea fiscala se manifesta cu predilecţie sunt reprezentate de operaţiunile cu produse supuse accizarii (tutun, alcool, produse energetice) şi tranzacţiile intracomunitare prin interpunerea mai multor firme, obligaţiile fiscale fiind preluate de o firma de tip fantoma. De asemenea, fraudele vamale şi piaţa produselor contrafacute se afla intr-o stransa legatura cu evaziunea fiscala constituind in continuare o sursa principala de finanţare a economiei subterane. La acţiunea care a debutat in 16 ianuarie, participa poliţiştii specializaţi in investigarea fraudelor, impreuna cu specialişti ai Garzii Financiare şi inspectori ai Autoritaţii Naţionale a Vamilor, fiind iniţiate şi desfaşurate ample activitaţi de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, obiectivul primordial fiind asigurarea unui mediu de afaceri curat.
Domeniile vizate de oamenii legii
Oamenii legii au vizat cu precadere, ca şi domenii de activitate: importul, producţia, achiziţionarea, depozitarea şi comercializarea produselor energetice, a produselor din tutun, a celor din alcool, a cerealelor, legumelor şi fructelor, industria alimentara, importul de marfuri din Orient, legalitatea folosirii forţei de munca, operaţiunile cu materiale reciclabile, jocurile de noroc şi tranzacţiile intracomunitare.
Astfel, in baza planului de acţiune au fost desfaşurate activitaţi de prevenire, descoperire şi cercetare specifice, efectuandu-se aproximativ 5.000 de acţiuni in cadrul carora au fost verificaţi peste 16.700 de agenţi economici. Poliţiştii au constatat, in urma acestor controale, 3.863 de infracţiuni pentru savarşirea carora sunt cercetate 3.215 persoane. Valoarea totala a prejudiciului cauzat prin aceste infracţiuni este de 586.504.372 lei, fiind dispuse pana in prezent masuri asiguratorii pentru recuperarea acestuia in cuantum de 201.633.685 lei. De asemenea, 66 de dosare penale au fost inaintate parchetelor competente cu propunerea de declinare a competenţei de efectuare a cercetarilor catre D.I.I.C.O.T. şi D.N.A., datorita valorii prejudiciului constatat sau a complexitaţii activitaţilor infracţionale. Totodata, au fost aplicate 5.842 de sancţiuni contravenţionale, in suma totala de 15.784.973 lei. Valoarea totala a bunurilor confiscate este de 13.470.385 lei, fiind de asemenea indisponibilizate bunuri in valoare totala de 5.727.601 lei.
Ca urmare a acţiunilor efectuate pentru combaterea comerţului ilicit cu produse din tutun, introduse in ţara prin contrabanda, au fost confiscate 37.237.561 ţigarete. De asemenea, oamenii legii au confiscat 30.609 litri alcool.
Forme de manifestare a evaziunii fiscale
Neinregistrarea in tot sau in parte a veniturilor realizate; inregistrarea de cheltuieli fictive, indeosebi sub aspectul prestarilor de servicii (management, marketing, know-how, consultanţa); majorarea cheltuielilor prin inregistrarea in contabilitate de documente de provenienţa a marfurilor şi serviciilor cu preţuri nereale, in scopul diminuarii TVA de plata şi a impozitului pe profit; reţinerea şi nevirarea in termenul legal a impozitelor cu stopaj la sursa; achiziţionarea de catre societaţi comerciale autorizate ca antrepozit fiscal de depozitare produse energetice, alcool sau tutun din spaţiul comunitar de bunuri in regim suspensiv de plata a accizelor, şi comercializarea acestora catre beneficiari neidentificaţi, fara plata accizelor devenite exigibile, datorate bugetului de stat; prelucrarea produselor supuse accizarii in alte locuri decat antrepozitul fiscal şi neinregistrarea in evidenţa contabila a societaţii a veniturilor realizate, sustragandu-se de la plata taxelor şi impozitelor datorate; comercializarea de produse accizabile supuse marcarii ce nu sunt marcate sau marcate necorespunzator, marfuri ce provin in general din contrabanda sau sunt produse in fabrici clandestine; efectuarea de activitaţi comerciale in antrepozite dupa ce autorizaţia a fost suspendata sau revocata; nedeclararea tuturor tranzacţiilor realizate in spaţiul comunitar; in astfel de activitaţi sunt implicate, de regula, firme fantoma care nu funcţioneaza la sediul declarat sau ai caror asociaţi/administratori au parasit ţara dupa perfectarea actelor de cesiune; interpunerea mai multor firme in tranzacţiile efectuate, bligaţiile fiscale fiind preluate de o firma de tip fantoma (missing trader); abandonarea ori cesionarea societaţilor ce au realizat achiziţii intracomunitare dupa trei luni, intrucat acesta este termenul de depunere a declaraţiei INTRASTAT, raportare ce ar permite identificarea societaţilor ce nu şi-au evidenţiat asemenea operaţiuni comerciale; angajarea de personal fara incheierea contractelor de munca, nedeclararea acestora in termenul legal la Inspectoratul Teritorial de Munca sau prelungirea in mod repetat a contractelor de munca incheiate pe o perioada determinata („munca la negru”); inregistrarea in contractele de munca a salariului minim pe economie in condiţiile in care sumele incasate in realitate de angajaţi sunt mai mari; crearea de circuite comerciale fictive in care sunt incluse firme de tip fantoma, in vederea sustragerii de la plata T.V.A. şi impozitelor pentru marfurile importate, in special din tarile asiatice; infiinţarea de firme tampon in diverse state comunitare, unde sunt indigenizate marfurile importate şi apoi sunt valorificate in Romania, iar beneficiarii se sustrag de la achitarea obligaţiilor fiscale; supraevaluarea marfurilor exportate sau evidenţierea in documentele contabile a unor operaţiuni fictive de export, in scopul obţinerii necuvenite de rambursari/compensari ale T.V.A.
(Sursa IGPR)
