Corpul de elita al laureaţilor „Honoris Causa” ai Universitaţii „George Bacovia”: Mugur Isarescu (2007), Basarab Nicolescu (2008), Eugen Simion (2010).
Sub raportul calitaţii cercetarii şi a modelelor umane oferite drept exemplu atat corpului profesoral, cat şi studenţilor, Universitatea „George Bacovia” (www.ugb.ro) are standarde, idealuri şi ambiţii cel puţin europene. Ma refer, aici şi acum, la laureaţii titlului de Doctor Honoris Causa pe care Senatul Universitaţii ii desemneaza aproape in fiecare an: Mugur Isarescu (2007), Basarab Nicolescu (2008) şi Eugen Simion (2010). In afara de excelenţa manageriala şi de notorietatea lor naţionala, europeana şi mondiala, cei trei membri ai comunitaţii academice bacoviene au in comun cel puţin trei clase de elemente: a) viziuni foarte largi (transdisciplinare) asupra cunoaşterii; b) rezultate de excepţie in domeniile pe care le-au pastorit sau le pastoresc inca, şi c) o impresionanta doza de umanism şi patriotism neostentativ. Voi face o scurta prezentare a activitaţii fiecaruia şi apoi voi insista pe elementele de conexiune dintre domeniile lor – doar aparent atat de diferite.
Banca Naţionala a Romaniei, prin Guvernatorul sau Mugur Isarescu – care a depaşit toate recordurile mondiale de longevitate in managementul bancar-naţional – se dovedeşte, indeosebi in aceasta perioada de criza economico-financiara, stalpul stabilitaţii economico-financiare a Romaniei. La 26 ianuarie 2010, preşedintele Traian Basescu i-a conferit cea mai inalta distincţie a statului roman, Steaua Romaniei in grad de Colan, pentru efortul deosebit depus in vederea elaborarii şi implementarii politicilor care au asigurat stabilitatea financiara a Romaniei. Autor al unor reflecţii economico-financiare demne de marile tratate de moneda şi de politici monetare şi financiare, Mugur Isarescu este singurul roman membru plin al Clubului de la Roma (din 1993). Economist din promoţia 1971, director al Institutului de Economie Mondiala (1990 – 1993), guvernator al Bancii Naţionale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), preşedinte al Asociaţiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane şi preşedintele in exerciţiu al Secţiei de Economie, Sociologie şi Ştiinţe Juridice a Academiei Romane. Guvernul condus de domnia sa a elaborat strategia economica de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Academicianul Mugur Isarescu este membru in Colegiile editoriale ale mai multor publicaţii de specialitate, inclusiv in Editorial Board al revistei Economy Transdisciplinarity Cognition (www.ugb.ro), editata de Universitatea „George Bacovia”, incepand din anul 2007. Este singurul politician/ demnitar roman, care este membru al celebrei Comisii Trilaterale. Faptul ca Excelenţa Sa a acceptat sa primeasca primul titlu de Doctor Honoris Causa oferit de o universitate de doar 15 ani vechime ne-a onorat deosebit şi ne-a obligat sa pastram un standard foarte ridicat in selectarea urmatorilor laureaţi.
Transdisciplinaritatea – varf de lance al Erei cunoaşterii şi al cercetarii postmoderne – are un pionier şi un promotor la scara mondiala in persoana fizicianului-filosof Basarab Nicolescu. Disciplinaritatea şi-a consumat substanţa şi potenţele cognitive ale modernitaţii, invitand cercetatorii sa faca un neoenciclopedism tot mai esenţializat, sub forma interdisciplinaritaţii, dar indeosebi a transdisciplinaritaţii. Co-autor al Manifestului Transdisciplinaritaţii şi invitat la mai toate congresele mondiale cu tematica şi conţinut transdisciplinare, Basarab Nicolescu conduce un doctorat in transdisciplinaritate la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, o noutate cvasiabsoluta in domeniu. Daca la capacitatea sa de a atrage şi gestiona substanţiale fonduri americane, europene şi romaneşti destinate cercetarilor transdisciplinare mai adaugam şi inclinaţiile literar – artistice ale lui Basarab Nicolescu, realizam importanţa covarşitoare a nevoii de reforma curriculara care sa transdisciplinarizeze atat predarea, cat şi evaluarea elevilor şi studenţilor. Aceasta reforma este o foarte serioasa provocare pentru intreaga profesorime romana, care va trebui sa demonstreze ca invaţarea pe parcursul intregii vieţi se adreseaza indeosebi profesorilor. Fara prezenţa savantului Basarab Nicolescu in Romania, implementarea ideii de transdisciplinaritate in invaţamantul romanesc ar mai fi durat multa vreme. Este, desigur, şi meritul autorilor noii Legi a Educaţiei Naţionale de a fi accentuat ideea de evaluare transdisciplinara. Personal, aş fi preferat sa fi insistat mai mult asupra predarii transdisciplinare. Ne bucuram sa subliniem ca Bacaul, Universitatea „George Bacovia”, prin revista Economy Transdisciplinarity Cognition şi prin seria de Conferinţe internaţionale cu aceeaşi titulatura, se constituie intr-un important pol al transdisciplinaritaţii, la cel puţin acelaşi nivel ca Iaşi, Cluj si Bucureşti. Critica şi istoriografia literara romaneasca au, actualmente, un mare şi demn urmaş al celebrilor Maiorescu, Lovinescu, Vianu şi Calinescu. L-am numit pe Eugen Simion, academician, preşedinte in exerciţiu al Secţiei de Filologie şi Literatura al Academiei Romane. Preşedinte al Academiei in doua legislaturi consecutive (1998 – 2006) şi director al Institutului de Istorie şi Teorie Literara „George Calinescu”, Eugen Simion şi-a pus asupra colegilor amprenta stilului sau, respectiv a calitaţii şi seriozitaţii, transferand şi altora exigenţele impuse sieşi. A scris prefaţa la prima carte de exegeza literara a – pe atunci – tanarului Basarab Nicolescu, cu referire la poetul matematician Ion Barbu / Dan Barbilian („Cosmologia Jocului secund”, Editura pentru Literatura, Bucureşti, 1968). Am cunoscut aceasta intersecţie de destine a doi reputaţi academicieni romani, ambii ploieşteni, doar ulterior nominalizarii lor. Nu doar curios, ci chiar interesant este faptul ca cei doi ploieşteni interesaţi de Ion Barbu işi dau mana, peste timp, dar in aceeaşi gama inalt calitativa, la Bacau, intr-o universitate cu nume de poet simbolist: George Bacovia. Şi mai interesant este faptul ca aceasta universitate nu are o facultate de filologie, dar ma grabesc sa explic faptul ca vremea disciplinelor şi a domeniilor tot mai ingust feliate a cam trecut, iar conţinutul pregatirii noilor generaţii de licenţiaţi şi masteranzi se afla sub semnul transdisciplinarizarii şi integrarii cunoaşterii. Mai dur spus, cu cat specializarea este mai ingusta, cu atat mai mica este şansa gasirii unui loc de munca cu studii superioare. Pentru ca facultaţile nu s-au adaptat inca acestor exigenţe transdisciplinare, mulţi absolvenţi simt nevoia sa faca o a doua sau chiar şi o a treia facultate, pentru a face faţa cerinţelor angajatorilor. Un economist competent sau un jurist bun nu pot fi lipsiţi de imaginaţie (atribut al dimensiunii literar-artistice), de logica şi rigoare (atribut al dimensiunii matematice şi inginereşti), de o buna cunoaştere a omului (atribut al studiilor bio-psiho-sociale şi chiar medicale).
Mai este oare curios faptul ca un fizician promotor al transdisciplinaritaţii (Basarab Nicolescu), cu literare inclinaţii hermeneutice şi hermetice, a scris o carte despre poezia ermetica a unui matematician (Dan Barbilian/ Ion Barbu), iar prefaţa a fost scrisa de un literat (Eugen Simion), cu evidente inclinaţii inter şi transdisciplinare? Mai mult, Basarab Nicolescu descopera in barb(il)ianul „Joc secund” (1930) logica terţului inclus, lansata de transdisciplinarul filosof, fizician, logician şi poet Stephane Lupasco/ Ştefan Lupaşcu, in 1935 şi, apoi, in 1941. Deşi termenul nu fusese inca inventat in acea perioada, Basarab Nicolescu considera ca „Logica terţului inclus uneşte pe Ion Barbu cu Stephane Lupasco” şi ca „Joc secund este o capodopera a transdisciplinaritaţii” (vezi „Ion Barbu – Aspecte transdiciplinare ale operei”, comunicata in aprilie 1991 şi publicata in „Caiete critice” nr 5/2004, director: Eugen Simion). Dar care ar fi legatura intre stapanul cifrelor şi echilibrelor financiare (Mugur Isarescu) şi stapanul exegezelor literare (Eugen Simion)? Supralicitand puţin, raspunsul ar fi: Basarab Nicolescu! El este terţul tainic inclus intre un om al cifrelor şi unul al literelor, el fiind aparţinator ambelor tabere, cu riscul de a fi ignorat de ambele, imputandu-i-se tocmai lipsa hiperspecializarii (impotriva carei acum se reunesc tot mai multe forţe). Dar oare se poate crede ca literele şi cifrele au ceva in comun? Numerologic vorbind, literele (studiate la Citire) şi cifrele (studiate la Aritmetica) sunt identice in esenţa lor (conform Kabalei). Ambele au vibraţii iniţiatice: „La inceput a fost Cuvantul” (exprimat prin sunete/ litere) sau, egal, „La inceput au fost numerele” (proporţii exprimate de cifre). Ambele vizeaza ideea de armonie, de echilibru, de frumos. Oare echilibrul economico-politic (ideal) nu este consonant cu muzica sferelor? Oare poezia şi proza nu au, şi ele, geometrii variabile, arhitecturi diverse sau complexitaţi igenios structurate? Aceste apropieri cvasioximoronice vor fi şi mai mult netezite, inţelese şi aplicate prin transdisciplinarizare şi integrare cognitiva. Personal cred ca viitorul va aduce transformari substanţiale in procesul cunoaşterii şi a dialogului generator de cunoaştere. La aceste transformari vor contribui substanţial corpul de elita al laureaţilor titlului de Doctor Honoris Causa ai Universitaţii „George Bacovia” din Bacau. Am scris aceste randuri cu convingerea ca acordarea unor inalte titluri nu este şi nu trebuie sa fie doar o mica ofranda adusa fireştilor orgolii umane, necesarelor recunoaşteri publice şi realizarii de noi conexiuni intre varfurile inteligenţei naţionale, europene şi nu numai. Cred ca dialogul intre laureaţi este extrem de benefic, realizandu-se acea esenţializare a cunoaşterii, pe cat de profunda, pe atat de inalta. Dar, inainte de orice, aceasta prezentare a primilor trei laureaţi ai Universitaţii „George Bacovia” va trebui sa se constituie intr-un standard valoric la care sa se raporteze in mod exigent viitoarele selecţii de laureaţi.
Prof.univ.dr. Liviu Drugus,
Universitatea „George Bacovia” Bacau
